Lupul părul își schimbă, dar năravul ba!

Lupul părul își schimbă, dar năravul ba!

Cu acest proverb suntem destul de familiarizați, dar în spatele lui stă un adevăr științific și este valabil pentru mai multe categorii și specii de animale.
Năpârlirea reprezintă un adevărat detox de sezon, de fapt este un proces fiziologic, controlat de sistemul endocrin, de cădere și înlocuire simultană a învelișului pilos la animale. Se produce atât la nevertebrate, cât și la păsări, reptile sau mamifere și este un fenomen de durată.
Nevertebratele și aici vorbim despre insecte, arahnide sau crustacee, pe care le întâlnim în mai toate ecosistemele, de la cel terestru, marin sau aerian, își schimbă exoscheletul (învelișul protector), perioadă în care sunt mai vulnerabile la atacul prădătorilor.
Reptile suferă această transformare cu o frecvență mare, uneori chiar și de douăsprezece ori pe an. Doar șerpii năpârlesc o dată pe an, eliminând stratul exterior de piele ce păstrează forma morfologică, asemeni unei haine vechi și demodate.
La păsări, schimbarea penajului se face la trecerea dintre anotimpurile rece și cald, de la cap către coadă și se produce destul de lent, astfel încât pasărea poate în continuare să zboare.
Animalele, domestice sau sălbatice, năpârlesc la nivelul blănii, respectiv părului, fenomen ce se manifestă distributiv. Procesul este mai vizibil la cele care trăiesc în zonele în care se face alternanța anotimpurilor, de exemplu atunci când urmează sezonul rece, mai toate se îmbracă în blănuri dese, cu firul lung, veșmânt pe care îl elimină odată cu sosirea primăverii.
Dragi prieteni ai Zoo, chiar și locatarii grădinii se pregătesc cu perseverență de schimbarea sezoanelor, fapt pentru care veți remarca anumite modificări în aspectul exterior al anumitor specii de animale.
De exemplu, cerbii lopătari în perioada de primăvară renunță la renumitele coarne care le cad și cresc unele noi. Nu este un fenomen dureros și nu este rezultatul intervenției omului.
Spectaculoșii lupi de tundră înlocuiesc blana de iarnă, deasă și cu firul lung cu una mai ușoară, iar albul imaculat se colorează în nuanțe de bej. Cămilele și dromaderii, vecini prietenoși de amplasamente fac schimbul de stagiune vestimentară cu o blană mai scurtă, renunțând la firele lungi și aspre ce seamănă cu niște haine ce au stat prea mult în garderoba unui teatru ambulant. Chiar și lamele se pregătesc de venirea anotimpului cald, dar fenomenul este mai puțin vizibil.
La păsări veți remarca penele vechi pe care le abandonează pentru unele în colorit flamboaiant iar pe alocuri este vizibilă lipsa penajului. Sunt precum copiii care pierd dinții de lapte. Nu rămân știrbi pentru restul vieții, ci se face loc pentru creșterea unor dinți noi, sănătoși și puternici.

UN MENIU CU ȘTAIF

UN MENIU CU ȘTAIF

Venim în întâmpinarea unor eventuale întrebări, pe care prietenii Zoo ni le-ar putea pune în legătură cu hrana animalelor, cantitatea sau calitatea acesteia.
Colecția de animale deținută de Grădina Zoologică beneficiază de un regim bogat și diversificat, bazat pe rețete atent studiate, ce conțin ingredientele necesare unei diete zilnice echilibrate.
Prădători sau pradă, necuvântătoarele din toate speciile și dimensiunile sunt îngrijite, supravegheate și răsfățate cu alimentele adecvate, ceea ce înseamnă și un stil de viață sănătos. În perioada sezonului cald, avem chiar și un program de chill-out, săruri de hidratare și ceaiuri reci.
Fiecarei specii în parte, i se servește zilnic o cantitate necesară și suficientă de hrană, ce conține toate componentele similare celei din libertate, cu proteine, carbohidrați, grăsimi, fibre.
Poate vi se pare greu de crezut, dar la Zoo se pune mare preț pe o adevărată gastronomie în materie de hrănire a animalelor, iar dacă urmăriți plăcuțele informative, veți descoperi, alături de multe alte informații utile, care vă dau dimensiunea reală a stilului de viață al fiecărei specii, areal de răspândire, habitat, dimensiuni și hrana acestora. Veți afla, unii poate cu stupoare sau chiar dezgust, că drăgălașele marmosete consumă cu mare plăcere larve, insecte(greieri), fructe, flori, sau chiar broaște. Dinamicele suricate se delectează cu nevertebrate mici, larve, insecte(greieri), scorpioni, geko, ouă, alături de rădăcini sau fructe. Admiratorii păsărilor exotice descoperă că tucanul tropetist nu va refuza niciodată chiar și ouăle altor păsări dar și insecte, papagalii consideră o delicatesă larvele suculente, asezonate cu nectar, polen, muguri sau semințe.
Sistemul digestiv al animalelor este diferit de cel al nostru, de asemenea și nevoile de hrană, iar omul, aflat în vârful lanțului trofic este responsabil de echilibrul acestuia.
Îi rugăm pe prietenii Grădinii Zoologice, să respecte și să ajute la răspândirea și înțelegerea regulilor de hrănire a animalelor și să conștientizeze că orice sursă de hrană exterioară, oferită de vizitatori, este un mare rău făcut animalelor, ce duce la îmbolnăvirea sau chiar moartea acestora.
Vă rugăm, nu hrăniți animalele!

Ora pământului

Ora pământului

Ora Pământului (Earth Hour) reprezintă cea mai mare manifestare voluntară de mediu din istorie, în care luminile se sting în mod simbolic de către instituţii, organizaţii şi cetăţeni.
Eveniment internațional de anvergură, Earth Hour are loc în fiecare an, în ultima sâmbătă a lunii martie și trage un semnal de alarmă asupra cotelor înalte ale dioxidului de carbon emis în atmosferă prin producerea energiei electrice.
Prima ediţie a acestui eveniment a fost organizată în anul 2007, în Sydney, de către WWF Australia.
În prezent, „Ora Pământului” coalizează o comunitate globală de peste două miliarde de oameni, iar anul acesta, Bucureştiul marchează 10 ani de când s-a alăturat comunităților din întreaga lume, în acest demers.

1 Martie la Zoo

1 Martie la Zoo

Împreună cu un grup de copii de la Centru de Plasament Micul Rotterdam Constanța, am sărbătorit venirea mult așteptatei primăveri.
Evenimentul cu tema “Prietenii mei de la Zoo“ face parte din proiectul “Educație Ecologică pentru Dezvoltare Durabilă” ce se va desfășura pe parcursul anul 2019. Ne-am bucurat de vremea frumoasă, iar turul de grădină a fost un adevărat voiaj în jurul lumii însoțiți de povești cu și despre animale.

Ziua internațională a ursului polar

Ziua internațională a ursului polar

Suveran al ținuturilor arctice, majestuos și înconjurat de o aură de mister, ursul polar este unul dintre cele mai mari carnivore de pe pământ. Masculii ating 600 kg, iar femelele 300 kg, poate ajunge la 2 m înălțime și circa 2,5 m lungime. Renumita sa blană de un alb pur capătă nuanțe de gri sau galben, în timpul scurtei veri polare, iar sub aceasta un strat gros de grăsime îi asigură protecția împotriva frigului și a temperaturilor extreme. Cu un miros și auz foarte bine dezvoltate, dar și un foarte bun înotător este un redutabil vânător de elită, capturând cu ușurință pești, foci sau chiar morse de mari dimensiuni.

Arealul său de răspândire se întinde pe calota glaciară a oceanului Arctic, Canada, SUA (Alaska), Groenlanda, Rusia și Norvegia.

Este clasificat ca o specie vulnerabilă, atât datorită schimbărilor climatice cât și din cauza vânatului la scară largă.

Încălzirea globală pune în pericol supraviețuirea acestei specii, ce este considerată de oamenii de știință un veritabil barometru al sănătății ecosistemului arctic.

Atunci când calota glaciară începe să se topească, urșii polari se deplasează pe întinderi vaste, chiar și până la 1000 de km, în căutarea hranei.

În jurul său s-au țesut numeroase mituri și legende, mai ales în cultura popoarelor nordice, unde întruchipează forța, echilibrul, libertatea, înțelepciunea sau spiritul protector. Nu trebuie să îl uităm si pe îndrăgitul Fram, ursul polar, din romanul lui Cezar Petrescu, un personaj ce prin povestea sa, a emoționat și inspirat generații întregi de mici visători.