Cu acest proverb suntem destul de familiarizați, dar în spatele lui stă un adevăr științific și este valabil pentru mai multe categorii și specii de animale.
Năpârlirea reprezintă un adevărat detox de sezon, de fapt este un proces fiziologic, controlat de sistemul endocrin, de cădere și înlocuire simultană a învelișului pilos la animale. Se produce atât la nevertebrate, cât și la păsări, reptile sau mamifere și este un fenomen de durată.
Nevertebratele și aici vorbim despre insecte, arahnide sau crustacee, pe care le întâlnim în mai toate ecosistemele, de la cel terestru, marin sau aerian, își schimbă exoscheletul (învelișul protector), perioadă în care sunt mai vulnerabile la atacul prădătorilor.
Reptile suferă această transformare cu o frecvență mare, uneori chiar și de douăsprezece ori pe an. Doar șerpii năpârlesc o dată pe an, eliminând stratul exterior de piele ce păstrează forma morfologică, asemeni unei haine vechi și demodate.
La păsări, schimbarea penajului se face la trecerea dintre anotimpurile rece și cald, de la cap către coadă și se produce destul de lent, astfel încât pasărea poate în continuare să zboare.
Animalele, domestice sau sălbatice, năpârlesc la nivelul blănii, respectiv părului, fenomen ce se manifestă distributiv. Procesul este mai vizibil la cele care trăiesc în zonele în care se face alternanța anotimpurilor, de exemplu atunci când urmează sezonul rece, mai toate se îmbracă în blănuri dese, cu firul lung, veșmânt pe care îl elimină odată cu sosirea primăverii.
Dragi prieteni ai Zoo, chiar și locatarii grădinii se pregătesc cu perseverență de schimbarea sezoanelor, fapt pentru care veți remarca anumite modificări în aspectul exterior al anumitor specii de animale.
De exemplu, cerbii lopătari în perioada de primăvară renunță la renumitele coarne care le cad și cresc unele noi. Nu este un fenomen dureros și nu este rezultatul intervenției omului.
Spectaculoșii lupi de tundră înlocuiesc blana de iarnă, deasă și cu firul lung cu una mai ușoară, iar albul imaculat se colorează în nuanțe de bej. Cămilele și dromaderii, vecini prietenoși de amplasamente fac schimbul de stagiune vestimentară cu o blană mai scurtă, renunțând la firele lungi și aspre ce seamănă cu niște haine ce au stat prea mult în garderoba unui teatru ambulant. Chiar și lamele se pregătesc de venirea anotimpului cald, dar fenomenul este mai puțin vizibil.
La păsări veți remarca penele vechi pe care le abandonează pentru unele în colorit flamboaiant iar pe alocuri este vizibilă lipsa penajului. Sunt precum copiii care pierd dinții de lapte. Nu rămân știrbi pentru restul vieții, ci se face loc pentru creșterea unor dinți noi, sănătoși și puternici.
Năpârlirea reprezintă un adevărat detox de sezon, de fapt este un proces fiziologic, controlat de sistemul endocrin, de cădere și înlocuire simultană a învelișului pilos la animale. Se produce atât la nevertebrate, cât și la păsări, reptile sau mamifere și este un fenomen de durată.
Nevertebratele și aici vorbim despre insecte, arahnide sau crustacee, pe care le întâlnim în mai toate ecosistemele, de la cel terestru, marin sau aerian, își schimbă exoscheletul (învelișul protector), perioadă în care sunt mai vulnerabile la atacul prădătorilor.
Reptile suferă această transformare cu o frecvență mare, uneori chiar și de douăsprezece ori pe an. Doar șerpii năpârlesc o dată pe an, eliminând stratul exterior de piele ce păstrează forma morfologică, asemeni unei haine vechi și demodate.
La păsări, schimbarea penajului se face la trecerea dintre anotimpurile rece și cald, de la cap către coadă și se produce destul de lent, astfel încât pasărea poate în continuare să zboare.
Animalele, domestice sau sălbatice, năpârlesc la nivelul blănii, respectiv părului, fenomen ce se manifestă distributiv. Procesul este mai vizibil la cele care trăiesc în zonele în care se face alternanța anotimpurilor, de exemplu atunci când urmează sezonul rece, mai toate se îmbracă în blănuri dese, cu firul lung, veșmânt pe care îl elimină odată cu sosirea primăverii.
Dragi prieteni ai Zoo, chiar și locatarii grădinii se pregătesc cu perseverență de schimbarea sezoanelor, fapt pentru care veți remarca anumite modificări în aspectul exterior al anumitor specii de animale.
De exemplu, cerbii lopătari în perioada de primăvară renunță la renumitele coarne care le cad și cresc unele noi. Nu este un fenomen dureros și nu este rezultatul intervenției omului.
Spectaculoșii lupi de tundră înlocuiesc blana de iarnă, deasă și cu firul lung cu una mai ușoară, iar albul imaculat se colorează în nuanțe de bej. Cămilele și dromaderii, vecini prietenoși de amplasamente fac schimbul de stagiune vestimentară cu o blană mai scurtă, renunțând la firele lungi și aspre ce seamănă cu niște haine ce au stat prea mult în garderoba unui teatru ambulant. Chiar și lamele se pregătesc de venirea anotimpului cald, dar fenomenul este mai puțin vizibil.
La păsări veți remarca penele vechi pe care le abandonează pentru unele în colorit flamboaiant iar pe alocuri este vizibilă lipsa penajului. Sunt precum copiii care pierd dinții de lapte. Nu rămân știrbi pentru restul vieții, ci se face loc pentru creșterea unor dinți noi, sănătoși și puternici.
