MARA DE PATAGONIA

Dolichotis patagonum

Clasa: Mammalia

Ordin: Rodentia

Familie: Caviidae

Specie: Dolichotis patagonum

Greutate: 7,73 kg – 8,44 kg

Lungime: variază între 610 și 810 mm, cu o medie de 700 mm

Perioada de gestație: aproape 100 de zile

Pui la naștere:  1-3 pui

Speranța de viață: 14 ani în grădini zoologice

GENERAL

Mara de Patagonia este cel de-al doilea cel mai mare membru al familiei Caviidae. Ele pot fi deosebite de ceilalți membri ai Caviidae prin dimensiunile lor mari, urechi lungi ca iepurele (Dolichotis înseamnă literalmente “ureche lungă”) și coadă scurtă, aproape fără păr, pe care o ține aproape de corp. Are blană scurtă, gri, cu o zonă de culoare albă,pe coapsă.

Două subspecii sunt recunoscute: Dolichotis patagonum centricola și Dolichotis patagonum patagonum, care se disting în funcție de localizarea geografică și de culoarea blănii.

Mara de Patagonia este rozătoare. În cea mai mare parte a anului, ele călătoresc în perechi de mascul – femelă și, foarte rar. Densitățile populației locale se pot intensifica în mod dramatic în această perioadă, și au fost observate grupuri de până la 70 de indivizi.

HABITAT

Mara de Patagonia trăiește numai în regiunile centrale și sudice ale Argentinei. În general clasificată ca deșert, această zonă prezintă o gamă largă de microhabitate distincte, variind de la câmpiile nisipoase până la stepele arse. Precipitațiile sunt extrem de imprevizibile și există schimbări uriașe în precipitații. Zona este destul de caldă, temperaturile medii vara fiind de obicei în jur de 20 de grade Celsius, iar temperaturile de iarnă rar scadă sub îngheț. În general, mara de Patagonia preferă să construiască dune în habitat deschis, dominat de ierburi și alte plante cu creștere redusă. Ele monitorizează vizual  pradă, ceea ce este mai puțin eficient în habitate mai închise.

Mara de Patagonia este o specie monogamă, iar perechile de sex opus se leagă de obicei pentru viață. Legătura este menținută în principal de eforturile masculului, care urmărește și apără femela oriunde merge. Ca să iși marcheze teritoriul său, el urinează asupra ei, în jurul ei, și o apără cu înverșunare de masculii rivali.

HRANA

Mara de Patagonia arată o flexibilitate considerabilă în adaptarea dietei. Indiferent de sezon, ierburile reprezintă aproape 70% din dieta lor.

În plus față de iarbă, o proporție semnificativă din dieta lui D. patagonum constă din diferite specii de cactuși. În general, cactușii ar putea reprezenta o sursă importantă de apă pentru această specie. Acest lucru poate ajuta la compensarea imprevizibilității precipitațiilor.

CONSERVARE

Mara de Patagonia este clasificată ca fiind aproape amenințată pe lista roșie a speciilor amenințate de către IUCN. Modificarea habitatului, cel mai probabil cauzată de introducerea oilor domestice, este o problemă majoră cu care se confruntă această specie. Dolichotis patagonum sunt, de asemenea, vulnerabile la vânătoare, deoarece sunt ucise pentru carne și piele

LA ZOO BUCUREȘTI