Ibisul Roșu
Denumire științifică: Eudocimus ruber
Ordin: Pelecaniformes
Familie: Threskiornithidae
Gen: Eudocimus
Specie: Eudocimus ruber
Distribuție: America de Sud – Venezuela, Brazilia, Columbia
Dimensiuni: 56-63 cm lungime, anvergura aripilor 90-105 cm
Greutate: 1-1,3 kg
Perioada de incubație: 21-23 zile
Număr de pui: 3-5 ouă
Speranță de viață: 15-20 ani
General:
Ibisul roșu (Eudocimus ruber) este una dintre cele mai spectaculoase păsări din regiunile mlăștinoase ale Americii de Sud și Centrale, renumită pentru penajul său roșu intens, care îl face ușor de recunoscut. Această culoare provine din dieta bogată în crustacee care conțin carotenoizi. Se adună în grupuri mari și este un zburător excelent, capabil să migreze pe distanțe mari. Ibisul roșu joacă un rol important în ecosistemele locale, fiind un prădător al speciilor mici din mediul acvatic.
Habitat:
Preferă mangrovele, estuarele, mlaștinile și lagunele tropicale. Această pasăre fascinantă trăiește în colonii mari. Nu este o pasare migratoare.
Hrană:
Se hrănește în principal cu crustacee și insecte acvatice care sunt o sursa de carotenoizi, folosindu-se de ciocul său lung și curbat pentru a găsi hrana în mâl. Consuma si pești mici și moluște. Precum celelalte specii, ibisul rosu isi gaseste hrana folosindu-se de simtul tactil si mai putin de cel vizual. El sondeaza noroiul moale cu ciocul sau lung si incovoiat, mergand incet prin apa mlastinoasa.
Conservare:
Afectat de despădurirea mangrovelor și braconaj, dar populațiile sunt stabile.