Dragon Bărbos
Denumire științifică: Pogona vitticeps
Ordin: Squamata
Familie: Agamidae
Gen: Pogona
Specie: P. vitticeps
Distribuția pe glob: Nativ din Australia, în special în regiunile aride și semiaride ale statelor Queensland, New South Wales, Australia de Sud și Teritoriul de Nord
Dimensiuni: Lungime totală: 40-60 cm, coada reprezintă mai mult de jumătate din corp
Greutate: Între 300 și 600 g, masculii fiind în general mai mari decât femelele
Perioada de incubație: 50-80 de zile
Număr de pui: 10-25 ouă pe pontă, iar femelele pot depune mai multe ponte pe an
Speranța de viață: În sălbăticie: 5-8 ani; în captivitate: 10-15 ani, cu îngrijire adecvată
General:
Dragonul bărbos este o reptilă terestră și semi-arboricolă, petrecând timp atât pe sol, cât și pe crengi și stânci pentru a se încălzi la soare.
Numele său provine de la pliurile pielii din jurul gâtului, care se pot umfla și înnegri în momente de stres sau amenințare.
Are un comportament interesant de “fluturare a mâinii”, prin care își mișcă o lăbuță într-un mod lent, ca un salut, pentru a arăta supunere în fața unui dragon mai dominant.
Atunci când este speriat sau vrea să pară mai amenințător, își deschide larg gura, își umflă barba și o înnegrește.
În zilele foarte calde, își deschide gura larg pentru a se răcori, un comportament numit “gaping”.
Este un animal docil și curios, foarte popular ca animal de companie datorită temperamentului său calm.
Atunci când este relaxat, poate sta “relaxat” cu gura deschisă, un comportament care ajută la termoreglare.
Dacă este scos la plimbare afară, uneori se ridică pe două picioare și aleargă ca un mini-dinozaur!
Când se simte amenințat, își balansează corpul și își umflă barba pentru a părea mai mare.
Își poate schimba culoarea pielii în funcție de temperatură – devine mai întunecat dimineața pentru a absorbi căldura mai rapid.
În sălbăticie, pot intra într-un fel de hibernare numită “brumație”, în timpul căreia devin foarte leneși și mănâncă puțin sau deloc timp de câteva luni.
Habitat:
Trăiește în regiuni aride, deșerturi, savane și zone stâncoase.
Preferă habitatele unde există lemne căzute, pietre și tufișuri, unde se poate ascunde de prădători.
Își petrece mare parte din zi la soare, deoarece are sânge rece și are nevoie de căldura solară pentru a-și regla temperatura corpului.
În timpul nopții, se refugiază în scorburi, vizuini sau sub stânci pentru a evita temperaturile scăzute.
Hrană:
Este un omnivor oportunist, dieta sa fiind formată din:
• Insecte: greieri, viermi de făină, lăcuste, gândaci
• Verdețuri: frunze de păpădie, salată romană, lucernă
• Fructe: căpșuni, mango, pepene
• Flori comestibile: hibiscus, trandafir japonez
Pe măsură ce îmbătrânesc, consumă mai multe plante și mai puține insecte.
Conservare:
Nu este o specie amenințată, însă populațiile sălbatice sunt afectate de:
• Pierderea habitatului din cauza urbanizării
• Colectarea excesivă pentru comerțul de animale exotice
În Australia, este protejat de legi stricte, iar exportul său este interzis.
În captivitate, necesită un habitat bine amenajat, cu surse de lumină UV și temperaturi controlate.