Binturong
Nume științific: Arctictis binturong
Clasa: Mammalia
Ordin: Carnivora
Familie: Viverridae
Gen: Arctictis
Specie: Arctictis binturong
Distribuție: Pădurile tropicale din Asia de Sud și Sud-Est, inclusiv India, Indonezia, Filipine, Thailanda, Laos, Cambodgia, Malaezia și Vietnam.
Dimensiuni: Lungime corporală: 60-96 cm (fără coadă); coada: 56-89 cm
Greutate: 9 – 20 kg
Durata gestaţiei: 91-98 zile
Număr pui la naștere: 1-3 pui
Speranța de viaţă: 10-15 ani în sălbăticie, până la 25 de ani în captivitate

General:
Binturongul, cunoscut și sub numele de “urs-pisică” datorită aspectului său, este un mamifer arboricol și nocturn, recunoscut pentru coada sa prehensilă și blana neagră, pufoasă. Este singurul membru al familiei Viverridae care posedă o coadă complet prehensilă, folosită pentru a se agăța de crengi atunci când explorează copacii.
Binturongul are un miros distinct, asemănător cu cel al floricelelor de porumb cu unt, care provine din glandele sale odorifere. Acest miros este folosit pentru marcarea teritoriului și comunicarea între indivizi. Este un animal solitar sau poate trăi în perechi mici.
Habitat:
Binturongul trăiește în pădurile tropicale dense, fiind perfect adaptat pentru viața arboricolă. Preferă pădurile umede și bogate în vegetație din Asia de Sud-Est, unde poate găsi hrană abundentă și adăpost.
Defrișările reprezintă o amenințare majoră pentru habitatul natural al binturongului.
Hrană:
Binturongul este omnivor, având o dietă diversificată care include fructe, frunze, insecte, ouă, păsări mici și mamifere mici. Este un consumator important de fructe tropicale, iar semințele eliminate prin excrementele sale contribuie la dispersarea plantelor, fiind astfel un agent ecologic esențial.
În captivitate, binturongii sunt hrăniți cu o combinație de fructe, legume, carne slabă și hrană specială pentru carnivore.
Conservare:
Binturongul este clasificat ca “Vulnerabil” pe lista roșie a IUCN, din cauza pierderii habitatului, vânătorii ilegale și comerțului cu animale exotice. Populația sa a scăzut semnificativ în ultimele decenii din cauza defrișărilor masive și a expansiunii activităților umane.
Protecția pădurilor tropicale și implementarea legislației împotriva vânătorii și comerțului ilegal sunt esențiale pentru conservarea acestei specii unice.