LAMA
(Lama glama)
Clasa: Mamifere
Ordin: Artiodactyla
Familie: Camelidae
Gen: Lama
Specie: L. glama
Distribuție : Munții Anzi din sudul Perului, vestul Boliviei, nord-vestul Argentinei
Habitat : pășuni alpine şi cu arboret, la 2300-4000 m altitudine
Dimensiuni: lungimea corpului 1,2-1,7 m; înălțimea la greabăn 1,2 m
Greutate: 130-155 kg
Maturitate sexuală: la 2-3 ani
Perioada de împerechere: noiembrie – mai
Durata gestaţiei: 11 -12 luni
Număr pui la naştere: un pui, care se deplasează la 10 -15 minute după naștere.
Hrană: iarbă, frunziș
Speranța de viaţă: peste 10 ani.
GENERAL
Lama (Lama glama) este o cămilă de origine sud americană, folosită pe scară largă ca animal de carne și de povară încă din epoca pre-columbiană. Înălțimea unei lame este de 1,7 m, până la 1,8 m la vârful capului și poate cântări între 130 și 200 kg. La naștere, puiul de lamă (numit cria) poate cântări între 9 și 14 kg. Lamele trăiesc de obicei de la 15 până la 25 de ani, unele lame supraviețuind și mai mult de 30 de ani. Sunt animale foarte sociabile și trăiesc cu alte lame ca și cireadă. Lâna produsă de o lamă este foarte moale și fără lanolină. Fibra de lână de lamă este recunoscută pentru că este călduroasă și ușoară.
Lamele sunt inteligente și pot învăța sarcini simple după doar câteva repetări. Ca animal de povară poate transporta între 25 și 30% din greutatea corporală pe o distanță de 8 până la 13 km (5-8 mile). Numele llama (scris “lama” sau “glama”) a fost adoptat de coloniștii europeni de la peruanii nativi.
HABITAT
Lamele provin din câmpiile centrale ale Americii de Nord cu aproximativ 40 de milioane de ani în urmă. Ele au migrat în America de Sud cu aproximativ trei milioane de ani în urmă, în timpul Great American Interchange. Până la sfârșitul ultimei perioade de gheață (acum 10 000-12 000 de ani), camelidele au dispărut din America de Nord. În anul 2007, în America de Sud existau peste șapte milioane de lame și animale alpaca. Datorită importului din America de Sud la sfârșitul secolului al XX-lea, în prezent, există peste 158.000 lame și 100.000 de animale alpaca în Statele Unite ale Americii și Canada.
HRANA
Lamele sunt adaptate la condiții foarte dure de viață. Nu au nevoie de o hrană specială. Preferă iarba de graminee sau iarba de pășune.
Lamele sunt rumegătoare. Aceasta înseamnă că au un stomac complex cu câteva compartimente care le permit să consume alimente de celuloză de calitate inferioară. Compartimentele stomacului permit fermentarea alimentelor dure, urmate de regurgitare și remestecare. Spre deosebire de alte rumegătoare care au patru compartimente (vaci, oi, capre), lamele au numai trei compartimente stomacale: rumen, omasum și abomasum.
CONSERVARE
Folosirea lamelor ca gardieni în America de Nord a început în anii 1980, iar unii producători de oi au folosit, de atunci, lamele cu succes, cel mai frecvent în regiunile de vest ale Statelor Unite, unde trăiesc prădători mai mari, cum ar fi coioții și câinii sălbatici. Cercetările sugerează că folosirea mai multor lame pentru pază nu este la fel de eficientă ca atunci când paza se realizează cu un singur animal. Dacă sunt mai mulți masculi, de exemplu, aceștia au tendința de a se distrage și pot ignora turma. Unele lame se pare că se atașează mai repede de oi sau capre. Mulți producători de ovine și caprine indică o legătură specială care se dezvoltă rapid între miei și lamele de pază. Folosirea lamelor ca gardieni a redus pierderile cauzate de prădători pentru mulți producători. Valoarea animalelor salvate în fiecare an depășește costul de cumpărare și întreținere anuală a unei lame. Deși nu fiecare lamă este potrivită pentru locul de muncă, majoritatea sunt o alternativă viabilă, nonletală pentru reducerea pierderilor, fără a necesita vreo pregătire și puțină îngrijire.

LA ZOO BUCUREȘTI
Zoo București găzduiește patru exemplare curioase de Lama, lângă familia de alpaca.