IGUANA

(Iguana iguana)

Clasa: Reptilia

Ordin: Squamata

Familie: Iguanidae

Gen: Iguana

Specie: I. iguana

Distribuție: America Centrală și de Sud

Habitat: trăiește în pădurile tropicale, în zonele de joasă altitudine din apropierea surselor de apă.

Dimensiuni: 1,2 – 1,7 m

Greutate:

– mascul: 4 kg

– femela: 3 kg

Maturitate sexuală: 2 ani

Perioadă de incubație: 8 – 10 săptămâni

Număr pui la naștere: 50 însă numai între 3 și 10 supraviețuiesc până la vârsta adultă.

Hrană: fructe, legume, greieri, viermi de făină

Speranța de viață: 10 – 50 ani

GENERAL

Iguana verde este una dintre cele mai mari șopârle de pe cele două continente americane. În general cenușie sau verde are membre vânjoase, coadă lungă și o creastă pe spate, formată din solzi asemănători unor dinți. Adulții au o salbă cărnoasă sub gât, mai mare la masculi. Coada lungă este utlizată defensiv ca un bici. Iguana are gheare ascuțite și lungi pe care le folosește pentru apărare și cățărat.

Este un erbivor arboricol, adaptat semnificativ în ceea ce privește locomoția și camuflarea.

HABITAT

Iguana este nativă din zona Mexicului spre Brazilia centrală, Republica Dominicană, Paraguay, Bolivia și Caraibe, în special Grenada, Aruba, Curaçao, Trinidad și Tobago, Sf. Lucia, Sf. Vincent.

Iguana este diurnă, arboricolă și o întâlnești, adesea, lângă apă. Iguana poate cădea în gol până la 15 m în mod controlat (iguanele folosesc ghearele membrelor din spate pentru a închide frunzele și ramurile pentru a supraviețui căderii.

În timpul sezonului rece, iguana preferă să rămână pe pământ, unde temperatura este mai ridicată. Când înoată, aceasta se deplasează prin apă cu lovituri puternice de coadă.

HRANA

Iguanele sunt în primul rând erbivore, care se hrănesc cu frunze, flori, fructe și lăstari în creștere de la peste 100 de specii diferite de plante. În Panama, printre produsele alimentare preferate de iguana este și pruna sălbatică.

CONSERVARE

Pierderea și fragmentarea habitatelor au condus la disparitia speciei din anumite zone. Pe unele insule, specia a dispărut (de exemplu, Sf. Kitts și Nevis) sau a rămas doar în populații mici (de exemplu, Sf. Eustatie). Având în vedere că turismul a înlocuit importanța agriculturii, dezvoltarea litoralului a redus și mai mult habitatele rămase și a afectat în mod semnificativ siturile de cuiburi, deja limitate.

Speciile de iguane se găsesc în multe zone protejate constituite în acest scop în diferite țări.

Deși este vânată pentru hrană și prinsă pentru comerțul cu animale de companie, în unele regiuni ale arealului său, iguana verde este, încă, prezentă în număr mare.

LA ZOO BUCURESTI