TIGRU

Panthera tigris

Clasa: Mammalia

Ordin: Carnivora

Familie: Felidae

Gen: Panthera

Specie: tigris

Răspândire: tigrul siberian – Panthera tigris altaica (ținuturile Primorsk și Habarovsk și, într-un număr redus, nord-estul Chinei și Coreea de Nord, tigrul bengalez – Panthera tigris tigris (India, Bangladesh, Nepal, Bhutan, tigrul indochinez – Panthera tigris corbett (Cambodgia, sudul Chinei (provinciile Yunnan și Guangxi), Laos, Thailanda și Malaezia), tigrul malaezian – Panthera tigris jacksoni (regiunea de sud (malaeziană) a peninsulei Malacca), tigrul sumatran – Panthera tigris sumatrae (insula Sumatra din arhipelagul indonezian), Tigrul chinez de sud – – Panthera tigris amoyensis (sudul Chinei)

Dimensiuni: 1,5-2,9 m

Greutate: 75 – 325 kg

Perioada de gestație: între 96-111 zile

Număr pui la naștere:  1- 7 pui

Speranța de viață: 10 ani în sălbăticie, peste 20 ani în captivitate

 

GENERAL

Tigrul este cel mai mare membru al familiei felinelor. Mărimea, culoarea blănii și însemnele specifice variază în funcție de specie. Sunt cunoscute opt subspecii, dar în 1950 trei subspecii au dispărut. Tigrii bali (P. t. Balica), tigrii Javan (P. t. Sondaica) și tigrii caspici (P. t. Virgata) sunt considerați a fi extinși. Celelalte 5 subspecii sunt amenințați grav cu dispariția.

Tigrii siberieni, P. t. altaica, se găsesc în prezent doar într-o mică parte a Rusiei, inclusiv în regiunea Amurussuri de Primorye și Khabarovsk.

Tigrii bengalezi, P. t. tigris, se găsesc în India, Bangladesh, Nepal, Bhutan și China. Tigrii indochinezi, P. t. corbetti, se găsesc în Cambodgia, China, Laos, Malaezia, Myanmar, Thailanda și Vietnam.

Tigrii din China de Sud, P. t. amoyensis, se găsesc în trei zone izolate din sudul Chinei.

Tigrii sumatrani, P. t. sumatrae, se găsesc numai pe insula indoneziană Sumatra.

Cea mai mare subspecie este tigrul siberian Panthera tigris altaica. Acești tigrii au cel mai palid strat de portocaliu și cu dungile cele mai puține, pentru a îl ajuta să se camufleze în habitatul specific acoperit de zăpadă.Întrucât trăiește într-un climat foarte rece, blana tigrului siberian crește mai mult și mai gros decât alte subspecii de tigru și dezvoltă un strat de grăsime pentru izolare. Există mai puțin de 400 de tigri siberieni rămași în habitatul din estul Rusiei și nord-estul Chinei.

Tingrul Bengalez sau tigru indian Panthera tigris tigris este cea mai comună subspecie de tigru si este aproape la fel de mare ca tigrul siberian. Mai puțin de 2.500 de tigrii bengalezi trăiesc în habitatul lor nativ din India, Nepal și Pakistan.

Tigrul indochinez Panthera tigris corbetti. este cu aproximativ 20% mai mic și are blana mai întunecată decât tigrii bengalezi. Mai puțin de 2.500 de tigri indochinezi sunt considerați că mai trăiesc în sălbăticie din Asia de Sud-Est.

Tigrul malaezian Panthera tigris jacksoni poate fi întâlnit doar în regiunea de sud (malaeziană) a peninsulei Mallaca. A fost definit ca subspecie distinctă în 2004 (până atunci era considerat indochinez). Numărul acestora în sălbăticie estimat este de 600–800 exemplare.

Tgrul sumatran (Panthera tigris sumatrae) este cea mai mică subspecie a tigrului.  Culoarea blănii este mult mai închisă decât celelalte specii. În sălbăticie se estimează cu sunt mai puțin de 400 de exemplare rămase.

Tigrul din China de Sud Panthera tigris amoyensis. Acești tigrii sunt puțin mai mici decât subspeciii de tigrii indochinezi, masculii au lungimea corpului de 2,3–2,6 m, iar femelele 2,2–2,4 m. În anii 1950, guvernul chinez a ordonat ca această subspecie să fie distrusă, deoarece a fost văzută ca dăunătoare. Astăzi, se crede că tigrul din China de Sud este cel mai probabil dispărut în sălbăticie. Legea care interzicea vânătoarea acestor tigri a fost adoptată abia în 1977, când numărul acestora era deja de aproximativ 400 de exemplare, dar vânătoarea a continuat. Începând cu anul 2008, autoritățile chineze au aplicat măsuri pentru reintroducerea tigrilor chinezi de sud în mediul lor de viață și pentru creșterea varietății genetice (s-a constatat că toți cei aproximativ 100 tigri chinezi de sud rămași în viață sunt înrudiți).

Tigrii sunt solitari, singura relație pe termen lung este între o mamă și puii ei. Tigrii sunt mai activi pe timp de noapte, când pradă sălbatică formată din ungulate este mai activă, deși pot fi activi în orice moment al zilei.

Tigrii preferă să vâneze în vegetația densă și de-a lungul zonelor unde se pot mișca liniștiți. În zăpadă, tigrii selectează zonele înghețate ale râurilor, pe cărările făcute de ungulate. Tigrii au o abilitate extraordinară de a sări, fiind capabili să sară de la 8 la 10 metri. Tigrii sunt înotători excelenți, putând traversa cu ușurință râuri destul de largi.  Tigrii sunt, de asemenea, alpiniști excelenți, folosind ghearele retractabile și picioarele puternice.

Perioada de gestație este de aproximativ 103 zile (de la 96 la 111 zile), după care dau naștere de la 1 până la 7 pui. Puii nou-născuți sunt orbi și neajutorați, cântărind de la 780 la 1600 grame. Ochii nu se deschid până la 6 până la 14 zile după naștere și urechile de la 9 la 11 zile după naștere. Mama își petrece cea mai mare parte a timpului îngrijindu-i pe tineri în această etapă vulnerabilă. Înțărcarea are loc la vârsta de 90 până la 100 de zile. Puii încep să-și urmeze mama la vârsta de aproximativ 2 luni și încep să ia ceva hrană solidă în acel moment. De la 5 la 6 luni puii încep să participe la vânătoare. Puii stau cu mama lor de la vârsta de 18 luni până la 3 ani. Tigrii tineri nu ajung la maturitate sexuală până la vârsta de 3 până la 4 ani pentru femele și de 4 până la 5 ani pentru bărbați. (Sunquist și Sunquist, 2002; Ullasa, 2001). Femelele dau naștere la fiecare 3-4 ani, în funcție de perioada de dependență a puilor anteriori.

HABITAT

Tigrii locuiesc într-o mare varietate de habitate, determinate de răspândirea lor într-o gamă largă de condiții ecologice. Se știe că aceștia se întâlnesc în pădurea tropicală, pădurile de mangovre, pădurile uscate, pădurile de stejar și de mesteacan, junglele cu iarbă înaltă și mlaștinile de mangrove. Tigrii sunt capabili să facă față unei game largi de variații climatice, de la zone calde umede, până la zone cu ninsoare extremă, unde temperaturile pot atinge -40 grade Celsius. Tigrii au fost găsiți la altitudini de 3.960 de metri.

HRANA

Tigrii preferă să vâneze noaptea, când prada formată din ungulate este mai activă.  

Tigrii localizează pradă prin folosirea auzului și a vederii mai mult decât prin miros (Schaller, 1967). Ei profită de fiecare piatră, copac și tufiș drept acoperire și rareori urmăresc pradă departe. Tigrii sunt tăcuți, fac pași prudenți și se mențin jos la pământ, astfel încât să nu fie văzuți sau auziți de pradă. În mod obișnuit, aceștia ucid prin agresare pradă, aruncând prada în afara echilibrului cu masa lor, în timp ce se îndreaptă spre ea. Tigrii sunt prădători de succes, dar numai 1 din 10 până la 20 de atacuri duc la o vânătoare de succes. (Mazak, 1981, Schaller, 1967, Sunquist și Sunquist, 2002)

Tigrii folosesc una din cele două tactici atunci când se apropie suficient de mult pentru a ucide. Animalele mici, cântărind mai puțin de jumătate din greutatea corporală a tigrului, sunt ucise de o mușcătură în spatele gâtului. Pentru animalele mai mari, o mușcătură la gât este folosită pentru a zdrobi traheea animalului și a o sufoca.

Dieta tigrului constă din diverse specii de ungulate mari. În cazuri rare, tigrii atacă tapiriile malayene (Tapirus indicus), elefanții indieni (Elephas maximus) și rinocerii tineri indieni (Rhinoceros unicornis). Tigrii atacă în mod regulat și mănâncă urși bruni (Ursus arctos), urși negri asiatici (Ursus thibetanus) și urși lenesi (Melursus ursinus). Animalele mai mici sunt luate uneori atunci când o pradă mai mare nu este disponibilă, printre acestea se numără păsările mari, cum ar fi fazanii, leoparzii (Panthera pardus), peștii, crocodilii, broaștele țestoase, șobolanii și broaștele. Tigrii vor mânca între 18 și 40 de kg de carne atunci când iau cu succes pradă mare, dar, de obicei nu mănâncă în fiecare zi. (Mazak, 1981, Schaller, 1967, Sunquist și Sunquist, 2002)

CONSERVARE

Tigrul Siberian (P. t. Altaica), Tigrul din China de Sud (P. t. Amoyensis) și tigrii sumatrani (P. t. Sumatrae) sunt critic amenințați cu dispariția. Tigrul Bengalez (P. tigris tigris) și tigrii indochinezi (P. tigris corbetti) sunt pe cale de dispariție. Amenințările specifice pentru tigrii variază la nivel regional, însă vânătoarea și distrugerea habitatelor induse de om sunt factorii determinanți în amenințarea populațiilor de tigru.

Subspeciile de tigru care mai trăiesc astăzi sunt toate foarte amenințate din cauza vânătorii umane și a incendiilor asupra habitatului lor forestier. Pentru oamenii din multe culturi, tigrul este un simbol al puterii și al curajului. Timp de mulți ani, tigrii au fost vânați pentru blană dar și pentru alte părți ale corpului, dintre care unele sunt utilizate în medicamentația nativă. În unele culturi, oamenii vânează tigrii pentru sport sau pentru a își demonstra curajul.

Există multe eforturi pentru a se asigura supreviețuirea tigrilor în sălbăticie. La începutul anilor 1970, India a început să adopte legi împotriva uciderii tigrilor. De atunci, alte țări populate de tigrii au adoptat legi similare. Multe țări din întreaga lume, inclusiv Statele Unite, au adoptat legi pentru a opri vânzarea produselor fabricate din părți de tigru. Există proiecte internaționale care ajută la protejarea habitatului tigru sălbatic.

În cadrul summitului  care  a avut loc la Sankt Petersburg, Rusia, în noiembrie 2010, s-a adoptat un program global de recuperare a Tigrilor (GTRP 2010). Scopul este de a dubla în mod eficient numărul de tigri sălbatici până în 2022 prin acțiuni de:
i) păstrarea în mod eficient, gestionarea, consolidarea și protejarea habitatelor;
ii) eradicarea braconajului, contrabanda și comerțul ilegal cu tigrii;
iii) cooperarea în gestionarea peisajelor transfrontaliere și în combaterea comerțului ilegal (http://eng.tigerforum2010.ru/)

Grădinile zoologice s-au implicat activ în programe de reproducere dar și în măsuri de informare privind necesitatea de conservare a speciilor.

LA ZOO BUCURESTI

Zoo București deține o colecție importantă de tigrii siberieni, 5 femele și trei masculi. Gorun, Luna, Nick, Suzi, Taisi, dar și cei trei tigrii care au fost preluați în anul 2017, Amza, Birlic, Luca. Implicarea personalului grădinii zoologice a făcut posibilă reproducerea în captivitate. Luna a fost crescută la biberon de echipa Zoo București, fiind astăzi un exemplar minunat, a cărei zi este sărbătorită în fiecare an în data de 26 februarie!

Toți tigrii din grădina zoologică beneficiază de o dietă consistentă pe bază de carne, fiind dezvoltate de a lungul timpului amplasamentele cu elemente specifice menite să permită manifestarea comportamentului natural. De asemenea se acordă o atenție deosebită socializării între animale. În acest sens nu de puține ori veți observa în cadrul unui amplasament doi tigri care se bucură de piscina cu apă rece sau de zonele la înălțime special create.

ZIua Internațională a Tigrului, 29 iunie!