Zebu
Nume științific: Bos taurus indicus
Clasa: Mammalia
Ordin: Artiodactyla
Familie: Bovidae
Gen: Bos
Specie: Bos taurus
Subspecie: Bos taurus indicus (Zebu)
Distribuție:
Originar din Asia de Sud, în special India. Astăzi este răspândit în regiunile tropicale și subtropicale ale Africii, Asiei, Americii de Sud și în Insulele Caraibe, datorită rezistenței sale la climă caldă și umedă.
Dimensiuni:
– Lungime corporală: 150–200 cm
– Înălțime la greabăn: 120–150 cm
Greutate:
– Femele: 200–400 kg
– Masculi: 300–900 kg
Durata gestației: 280–300 zile
Număr pui la naștere: 1 vițel
Speranța de viață: 15–20 ani
General:
Zebu este o subspecie domesticită de vită, recunoscută pentru cocoșul său caracteristic situat la baza gâtului și pentru pliurile mari de piele de pe gât. Este bine adaptat la climatele calde și aride, având o rezistență sporită la temperaturi ridicate, secetă și paraziți.
Zebu este utilizat în agricultură pentru muncă, dar și pentru lapte, carne și piele. Este un simbol cultural important în Asia de Sud, fiind venerat în multe tradiții religioase.
Habitat:
Zebu preferă regiunile tropicale și subtropicale, fiind adaptat la habitate variate, inclusiv savane, pășuni și zone semi-aride. Este adesea crescut în medii unde alte rase de vite nu pot supraviețui din cauza condițiilor climatice extreme.
Hrană:
Zebu este erbivor, hrănindu-se cu iarbă, frunze și alte materiale vegetale. Este capabil să supraviețuiască cu o dietă săracă în nutrienți, consumând plante fibroase care sunt inaccesibile altor bovine.
În captivitate sau în ferme, zebu este hrănit cu fân, iarbă proaspătă, cereale și suplimente minerale.
Conservare:
Zebu nu este o specie amenințată, fiind crescut pe scară largă în regiunile tropicale și subtropicale. Totuși, în unele zone, creșterea excesivă a efectivelor de zebu poate duce la degradarea habitatelor naturale.
Conservarea se concentrează pe gestionarea durabilă a efectivelor și pe menținerea diversității genetice în cadrul raselor locale.