Tigrul indian (Bengalez)
Denumire științifică: Panthera tigris tigris
Ordin: Carnivora
Familie: Felidae
Gen: Panthera
Specie: Panthera tigris
Distribuție: India, Bangladesh, Nepal, Bhutan
Dimensiuni: 2,4-2,8 m lungime, înălțime la umăr 70-110 cm
Greutate: 140-230 kg (masculi), 100-160 kg (femele)
Perioada de gestație: 100-110 zile
Număr de pui: 2-4
Speranță de viață: 8-10 ani în sălbăticie, în captivitate mai mult
General:
Tigrul este cel mai mare membru al familiei felinelor. Mărimea, culoarea blănii și însemnele specifice variază în funcție de specie. Sunt cunoscute opt subspecii, dar în 1950 trei subspecii au dispărut. Tigrii bali (P. t. Balica), tigrii Javan (P. t. Sondaica) și tigrii caspici (P. t. Virgata) sunt considerați a fi extinși. Celelalte 5 subspecii sunt amenințați grav cu dispariția.
Tingrul Bengalez sau tigru indian Panthera tigris tigris este cea mai comună subspecie de tigru si este aproape la fel de mare ca tigrul siberian. Mai puțin de 2.500 de tigrii bengalezi trăiesc în habitatul lor nativ din India, Nepal și Pakistan.Uneori, tigrii își răcoresc corpul stând în apă ore întregi!
Tigrii sunt solitari, singura relație pe termen lung este între o mamă și puii ei. Tigrii sunt mai activi pe timp de noapte, când pradă sălbatică formată din ungulate este mai activă, deși pot fi activi în orice moment al zilei.
Tigrii preferă să vâneze în vegetația densă și de-a lungul zonelor unde se pot mișca liniștiți. În zăpadă, tigrii selectează zonele înghețate ale râurilor, pe cărările făcute de ungulate. Tigrii au o abilitate extraordinară de a sări, fiind capabili să sară de la 8 la 10 metri. Tigrii sunt înotători excelenți, putând traversa cu ușurință râuri destul de largi. Tigrii sunt, de asemenea, alpiniști excelenți, folosind ghearele retractabile și picioarele puternice.
Habitat:
Păduri tropicale, mangrove, savane. Tigrii locuiesc într-o mare varietate de habitate, determinate de răspândirea lor într-o gamă largă de condiții ecologice. Se știe că aceștia se întâlnesc în pădurea tropicală, pădurile de mangovre, pădurile uscate, pădurile de stejar și de mesteacan, junglele cu iarbă înaltă și mlaștinile de mangrove. Tigrii sunt capabili să facă față unei game largi de variații climatice, de la zone calde umede, până la zone cu ninsoare extremă, unde temperaturile pot atinge -40 grade Celsius. Tigrii au fost găsiți la altitudini de 3.960 de metri.
Hrană:
Cervide, mistreți, bivoli. Tigrii preferă să vâneze noaptea, când prada formată din ungulate este mai activă.
Tigrii localizează pradă prin folosirea auzului și a vederii mai mult decât prin miros. Ei profită de fiecare piatră, copac și tufiș drept acoperire și rareori urmăresc pradă departe. Tigrii sunt tăcuți, fac pași prudenți și se mențin jos la pământ, astfel încât să nu fie văzuți sau auziți de pradă. În mod obișnuit, aceștia ucid prin agresare pradă, aruncând prada în afara echilibrului cu masa lor, în timp ce se îndreaptă spre ea. Tigrii sunt prădători de succes, dar numai 1 din 10 până la 20 de atacuri duc la o vânătoare de succes.
Tigrii folosesc una din cele două tactici atunci când se apropie suficient de mult pentru a ucide. Animalele mici, cântărind mai puțin de jumătate din greutatea corporală a tigrului, sunt ucise de o mușcătură în spatele gâtului. Pentru animalele mai mari, o mușcătură la gât este folosită pentru a zdrobi traheea animalului și a o sufoca.
Dieta tigrului constă din diverse specii de ungulate mari. În cazuri rare, tigrii atacă tapiriile malayene (Tapirus indicus), elefanții indieni (Elephas maximus) și rinocerii tineri indieni (Rhinoceros unicornis). Tigrii atacă în mod regulat și mănâncă urși bruni (Ursus arctos), urși negri asiatici (Ursus thibetanus) și urși lenesi (Melursus ursinus). Animalele mai mici sunt luate uneori atunci când o pradă mai mare nu este disponibilă, printre acestea se numără păsările mari, cum ar fi fazanii, leoparzii (Panthera pardus), peștii, crocodilii, broaștele țestoase, șobolanii și broaștele. Tigrii vor mânca între 18 și 40 de kg de carne atunci când iau cu succes pradă mare, dar, de obicei nu mănâncă în fiecare zi. (Mazak, 1981, Schaller, 1967, Sunquist și Sunquist, 2002)
Conservare:
Pe cale de dispariție din cauza braconajului. igrul Bengalez (P. tigris tigris) și tigrii indochinezi (P. tigris corbetti) sunt pe cale de dispariție. Amenințările specifice pentru tigrii variază la nivel regional, însă vânătoarea și distrugerea habitatelor induse de om sunt factorii determinanți în amenințarea populațiilor de tigru.
Subspeciile de tigru care mai trăiesc astăzi sunt toate foarte amenințate din cauza vânătorii umane și a incendiilor asupra habitatului lor forestier. Pentru oamenii din multe culturi, tigrul este un simbol al puterii și al curajului. Timp de mulți ani, tigrii au fost vânați pentru blană dar și pentru alte părți ale corpului, dintre care unele sunt utilizate în medicamentația nativă. În unele culturi, oamenii vânează tigrii pentru sport sau pentru a își demonstra curajul.
Există multe eforturi pentru a se asigura supreviețuirea tigrilor în sălbăticie. La începutul anilor 1970, India a început să adopte legi împotriva uciderii tigrilor. De atunci, alte țări populate de tigrii au adoptat legi similare. Multe țări din întreaga lume, inclusiv Statele Unite, au adoptat legi pentru a opri vânzarea produselor fabricate din părți de tigru. Există proiecte internaționale care ajută la protejarea habitatului tigru sălbatic.