Porcul spinos este al treilea cel mai mare membru al familiei rozătoarelor. Numele de porc spinos provine din cuvântul francez “porc d’epine”. Corpul acestui animal este rotund și este acoperit cu țepi, iar culoarea lor poate fi gri, maro sau alb. Țepii care le acoperă corpul sunt fire de păr îmbrăcate în cheratină și sunt folosiți pentru a îndepărta prădătorii. În mod normal, acești țepi stau în poziție culcată, însă atunci când porcul spinos se simte amenințat, aceștia se ridică. Are botul tocit, iar ochii și urechile sunt mici. Picioarele porcului spinos sunt mici și robuste, fiecare având 5 degete care se termină cu gheare puternice.

 Spinii nu sunt otrăvitori, dar se desprind ușor și pot cauza infecții severe prădătorilor. Își „scutură” țepii pentru a speria prădătorii, sunând ca o cutie cu pietricele!

Îl întâlnim în țara noastră în partea de nord, în Munții Rodnei și Maramureșului, și de la 1000 m în sus, cu un regim de hrană mai mult carnivor și îl mai întâlnim la înălțimi mai mici de 1000 m unde se hrănește mai ales cu vegetale.  În tinerețe are un guler alb îngust, cu marginile bine limitate, care către bătrânețe se lățește, devine galben sau galben-cafeniu, până nu se mai recunoaște.