Pavian

Pavian

Nume științific: Papio hamadryas
Clasa: Mammalia
Ordin: Primates
Familie: Cercopithecidae
Gen: Papio
Specie: Papio hamadryas (pavianul hamadryas)

Distribuție:
Africa de Est (Etiopia, Eritreea, Sudan) și Peninsula Arabică (Yemen, Arabia Saudită) – singura specie de pavian care trăiește în afara Africii.

Dimensiuni:
– Lungime corporală: 40–120 cm
– Lungime coadă: 45–70 cm

Greutate:
– Masculi: 20–40 kg
– Femele: 10–15 kg

Durata gestației: 180–190 zile
Număr pui la naștere: 1 pui

Speranța de viață:
– 20–30 ani în sălbăticie
– Până la 45 de ani în captivitate

General:

Pavianul este unul dintre cele mai mari și mai răspândite primate din Africa. Este recunoscut pentru botul său alungit, similar cu cel al unui câine, și pentru comportamentul său social complex. Masculii sunt semnificativ mai mari decât femelele, prezentând colți lungi folosiți pentru apărare și competiție.

Grupurile de paviani, numite trupe, pot include de la câteva zeci la peste 100 de indivizi. Structura socială variază între specii, dar de obicei există o ierarhie strictă. Comunicarea între paviani include expresii faciale, posturi corporale și o gamă largă de vocalizări.

Habitat:

Pavienii trăiesc într-o varietate de habitate, de la savane și păduri deschise până la zone montane și deșertice. Sunt adaptabili și pot supraviețui în regiuni semi-aride, păduri tropicale și chiar în apropierea așezărilor umane.

Hrană:

Pavianii sunt omnivori oportuniști, consumând fructe, semințe, frunze, rădăcini, insecte, ouă, mici vertebrate și uneori chiar pradă mai mare, cum ar fi iepuri sau păsări. Sunt cunoscuți pentru capacitatea lor de a accesa hrana umană, ceea ce poate duce la conflicte.

În captivitate, dieta pavianilor include fructe, legume, cereale, ouă și carne, alături de suplimente nutriționale.

Conservare:

Starea de conservare a pavianilor variază în funcție de specie. Cele mai multe specii sunt clasificate ca „Least Concern” pe lista roșie a IUCN, dar populațiile sunt amenințate de pierderea habitatului, vânătoarea și conflictele cu oamenii.

În unele regiuni, pavienii sunt considerați dăunători din cauza comportamentului lor oportunist și sunt vânați sau alungați.

Conservarea pavianilor implică gestionarea habitatului și educarea comunităților locale pentru a minimiza conflictele.