Papagal Cacatua

Cacatua Sulfurea

Papagalul Cacatua măsoară aproximativ 34 cm lungime, fiind un papagal de dimensiuni medii, cu penaj alb, picioare gri și o creastă galbenă sau portocalie.

Papagalul Cacatua se găsește în zonele împădurite și cultivate din Australia, Noua Guinee, Indonezia, Insulele Solomon și Filipine.

Hrana constă, în principal, din semințe, muguri, fructe, nuci și plante erbacee.

Papagalii cacatua diferă de ceilalți papagali datorită crestei lor, care poate fi ridicată atunci când este necesar.

Papagalii cacatua sunt nomazi, călătoresc în grupuri, mai mici sau mai mari,  în zonele cu o cantitate mare de hrană. Ei zboară numai în timpul zilei, hrănindu-se și odihnindu-se înainte de a se întoarce noaptea la cuiburile lor. Unele păsări se strecoară în cuiburi, altele în frunzișul copacilor.

Specia a suferit un declin dramatic, care este încă în curs de desfășurare, astfel încât aceasta este acum pe cale de disparitie pe mai multe insule. Conform ultimelor studii efectuate de către IUCN, se estimează că în prezent în sălbăticie sunt mai puțin de 3.000 de exemplare. Cauzele determinate pentru încadrarea speciei de papagal cacatua în categoria amenințat critic cu dispariția constau în distrugerea habitatului prin defrișări semnificative, dar și urmare a comerțului internațional cu această specie.

Papagalul Cacatua este inclus în cadrul Anexei 1 a Convenției CITES. La nivel internațional sunt implementate planuri de redresare a speciei în sălbăticie, devenind o prioritate pentru Indonezia. Mai multe subpopulații cacadu au crescut pe Insula Sumba, Indonezia între anii 1992 și 2002 ca urmare a eforturilor de conservare (inclusiv educația locală, eco-turismul, precum și aplicarea  legii privind protejarea faunei sălbatice).

La Zoo București puteți admira un frumos exemplar de papagal cacatua, foarte jucăuș, care realizează zboruri complicate în cadrul volierei sau care poate fi văzut, foarte des, agățat cu capul în jos.