GENERAL

Vulturul cu cap alb, cunoscut și sub denumirile de acvila cu cap alb, vulturul de mare cu cap alb sau acvila americană, se găsește în toată America de Nord, în apropierea surselor de apă. Aceste păsări răpitoare sunt originare din Canada, Statele Unite ale Americii, zone din Mexic, precum și din mai multe insule în Oceanul Atlantic de Nord, inclusiv Saint Pierre și Miquelon. Populațiile sunt răspândite, în special, în Florida, Alaska, Pacificul de Nord-Vest și în apropierea unor râuri și lacuri din Midwest.

Aceste păsări parcurg etape de maturizare distincte. Imediat după eclozare, vulturii au ochi negri și picioare roz, pielea lor devenind întunecată până la o nuanță albăstruie și picioarele devin galbene în primele 18-22 de zile din viață. De-a lungul primului an, trupurile, ochii si ciocurile sunt de culoare maroniu închis. În cel de-al doilea an, ochii lor se luminează, devin o nuanță de maro-gri, iar corpul lor devine alb strălucitor. În timpul celui de-al treilea an, ochii lor devin gălbui, iar penajul se deschide la culoare, în timp ce în al patrulea an, corpul lor devine întunecat, iar capul și coada devin, în cea mai mare parte, albe. În final, coloritul păsării mature este atins în al cincilea an de viață. Aceste păsări pot fi diferențiate prin culoarea albă a capului și a cozii, având capetele mai lungi și cozi mai scurte decât majoritatea vulturilor.

Percepția vizuală a vulturului cu cap alb este de opt ori mai bună decât a omului și este stereoscopică.

Viteza în picaj este de 75 km/h, viteză atinsă doar pentru a prinde prada cu ghearele lor foarte ascuțite. Este un zburător abil, folosind, la maxim, curenții de aer.

În ceea ce privește reproducerea, vulturul cu cap alb este orientat către sistemul monogam. Se consideră că aceste păsări își aleg parteneri pe viață sau până când un membru al familiei moare. Deși nu migrează, împreună cu partenerul, efectuează demonstrații extrem de spectaculoase atunci când se întâlnesc în sezonul de împerechere. Vulturul cu capul alb începe să se reproducă la vârsta de 5 ani. Masculii și femelele își construiesc cuibul împreună, cu aproximativ 1-3 luni înainte de depunerea ouălelor. Cuiburile lor sunt compuse din paie și pot fi de dimensiuni foarte mari, masive, deoarece păsările folosesc, de obicei, același cuib în ani consecutivi, aducându-i îmbunătățiri în fiecare an. Cu toate acestea, cuiburile nu sunt reutilizate, în general, atât de mult, în medie cuiburile din sudul Floridei și Saskatchewan – Canada, fiind folosite aproximativ 5 ani, iar cuiburile din Alaska, în medie 13 ani.

Este faimoasă și pentru că este simbolul Statelor Unite ale Americii.

HABITAT

Vulturul cu cap alb este o pasăre răpitoare din America de Nord.

El preferă, în mod obișnuit, zonele din apropierea unor surse mari de apă, cum ar fi coastele maritime, estuarele de coastă și lacurile și râurile interioare, aceste păsări fiind văzute și la aproximativ 3 km distanță de o sursă de apă. Deși, habitatele lor specifice pot varia, selecția acestora se realizează în funcție de disponibilitatea prăzii, a copacilor înalți și de gradul de perturbare umană. De obicei, zonele populate de oameni sunt evitate, vulturii putând renunța la hrana lor dacă sunt deranjați de oameni.

HRANA

Fiind păsări oportuniste, acestea au o dietă destul de variată, dar, în general, preferă peștele, și anume: păstrăvul, anghila americană, somnul alb, somonul, macroul, codul. Modalitatea de hrănire cu pește nu se realizează prin scufundare, ci își folosesc ghearele lor puternice și ascuțite pentru a aduce peștele la suprafața apei. O altă mare componentă a dietei lor constă în hrănirea cu păsări adulte de apă, inclusiv cu ouălele lor, precum, gâște de zăpadă, lebede de tundră și altele. Pe perioada iernii, dieta lor se orientează către mamifere mici.

CONSERVARE

Starea de conservare a vulturilor cu cap alb s-a schimbat considerabil în ultimul timp. Începând cu 28 iunie 2007 aceste păsări au fost eliminate de pe lista speciilor în pericol de dispariție, unde au fost listate încă din 1978. În statul Washington, aceste păsări au înregistrat, între anii 1981 și 2005, o creștere a populației cu aproximativ 9% anual. Vulturii cu cap alb sunt listați, în prezent, ca specii cu risc scăzut de dispariție, conform IUCN.

LA ZOO BUCUREȘTI

La ZOO București, se poate admira un exemplar de vultur cu cap alb!