YAK SALBATIC

Bos mutus

Regn: Animalia

Încrengătură: Chordata

Clasă: Mammalia

Ordin: Artiodactyla

Familie: Bovidae

Gen: Bos

Specie: Bos mutus

Inaltime: 2-2.2 m

Greutate: 300 – 1000 kg

Numar de pui la nastere: 1

Speranta de viata: 15-20 ani

 

GENERAL

Yakul este un animal de turmă, din regiunile muntoase din Asia Centrală, care tinde să se adune în turme de la 10 la 100 de Yak, majoritate fiind femele, existând putini masculi într-o cireada. Aceasta specie a fost răspândită pe intreaga suprafață a Podișului Tibetan, inclusiv în China, nordul Indiei și Nepal. În prezent, specia este considerată disparută atât din Nepal, cat și din Bhutan.

Desi exista un numar destul de mare de Yaki domesticiti, numarul celor salbatici este in scadere din ce in ce mai mult. Yakul este inca folosit in multe zone din Asia Centrala pentru punerea in miscare a masinariilor mari de agricultura si pentru transportul  de greutati mari prin pasajele montane.

In ceea ce priveste caracteristicile fizice, masculii pot avea o lungime de 3,25 m si o inaltime de 2 m, iar greutate medie poate ajunge pana la 1000 kg, in timp ce femelele ajug pana la aproximativ 300 kg. Mai mult decat atat, specia poate fi diferentiata prin parul de culoare negru-maroniu care ii acopera corpul, inclusive coada si coarnele negre si mari orientate in sus.

In cea mai mare parte a anului, masculii si femelele isi petrec timpul in turme separate. In timp ce femelele si tinerii yaki stau traiesc in turme mari, masculii tind sa-si petreaca timpul singuri sau in grupuri mici. Cand vine sezonul de imperechere, masculii parasesc grupurile si se alatura turmelor femelelor unde concureaza, adesea violent, pentru accesul la femelele receptive.

De obicei, sezonul imperecherilor incepe in luna Septembrie, luna iunie reprezentand luna nasterilor de noi puiuti. In salbaticie, femelele aduc aproximativ un vitel pe an, gestatia fiind de 9 luni, iar dimensiunea completa este obtinuta in 6-8 ani. La aceasta varsta se obtine si maturitatea sexuala.

.

HABITAT

Habitatul poate varia, dar se limiteaza in principal la trei zone cu vegetatie diferita: lunca alpine, stepa alpine si stepa desertului. Fiecare habitat prezinta suprafete mari de pasuni, dar difera in functie de tipul de ierburi/arbusti mici, cantitate, temperature medie si precipitatii.

Habitatul Yakilor poate depinde si de sezon. Unele turme vor migra in functie de sezon pe distante mari pentru a se hrani cu iarba, muschi sau licheni. Cu toate acestea, de cele mai multe ori, aceste specii prefera temperaturile mai reci ale podisurilor, iar atunci cand sezonul cald se apropie, acestia incep sa migreze.

In ultimii ani, Yakul se limiteaza din ce in ce mai mult la stepa desertului. Acest lucru este rezultatul deplasarii fermierilor din regiune pentru a gasi pamant si precipitatii minime necesare.

 

 

HRANA

Yakul are o dieta compusa in principal din variate ierburi joase si plante asemanatoare cu iarba, inclusiv arbusti, Frunze, licheni si muschi. In mod similar cu celelalte specii de vaci, Yakul are mai mult decat un stomac pe care il foloseste pentru a extrage toate substantele nutritive din plantele pe care le mananca.

 

CONSERVARE

Exista multi factori care duc in prezent la scaderea numarului de yaki salbatici In intreaga lume, numarul acestora ajungand in prezent pana la 15000 in lume. Poate ca unul dintre cei mai importanți factori este vânatoarea, in acest sens, Biroul Forestier din Tibet face eforturi mari pentru a proteja yakul.

De asemenea, introducerea yakilor domesticiti reprezinta o problema in ceea ce priveste transmiterea bolilor si o posibila crestere a competitiei pentru aceleasi terenuri de pasunat.

LA ZOO BUCURESTI

La Zoo București puteți admira o pereche foarte frumoasă de Yak sălbatici!