CERBUL LOPĂTAR

 

(Dama Dama)

Clasa: Mamifere

Ordin: Artiodactyla

Familie: Cervidae

Gen: Dama dama

Specie: D. dama

Distribuție: în toată Europa, cu excepţia celor mai nordice regiuni, Asia Mică, în câteva regiuni din America de Nord. Introdusă în multe ţări.

Habitat: preferă pădurile de foioase din zona dealurilor, pădurile de câmpie înconjurate de culturi agricole.

Dimensiuni:

– lungimea corpului  1 – 1,7 m

– coada 0,16-0,19 m

Greutate:

– masculul 63 – 103 kg

– femela 29 – 54 kg
Maturitate sexuală: 16 – 17 luni, după care femelele se pot reproduce în fiecare an, iar masculii abia de la vârsta de 4 ani

Perioada de împerechere: septembrie – octombrie

Durata gestației: 7- 8 luni

Număr pui la naștere: 1

Greutatea la naștere: 4 – 5 kg

Hrană: ierburi, frunze, lujeri, jir, ghindă şi alte fructe de pădure

Speranța de vieță: 20 ani

GENERAL

Cerbii sunt asemănători ca înfățișare antilopelor, dar se deosebesc de acestea prin coarnele lor solide, de obicei ramificate și care se regenerează în fiecare an.

Cerbul lopătar (Dama dama) este un mamifer erbivor rumegător, originar din ținuturile mediteraneene. Mai trăiește în sălbăticie în Grecia și semidomestic în cele mai multe țări din Europa, inclusiv România.

Cerbul lopătar face parte din genul Dama, nu din genul Cervus, care include cerbul comun (Cervus elaphus) și cerbul Sika (Cervus nippon). Diferențele principale dintre aceste genuri constau în faptul că cerbii din genul Dama au coarne „lățite”, sunt lipsiți de părul lung de pe gât și nu prezintă canini în maxilarul superior.

Culoarea blănii este brun-roșcată, cu pete albe pe spinare, în timpul verii, în timp ce iarna culoarea blănii pe spinare este brun-aurie.

Coarnele apar numai la mascul. Ele încep să se lățească în forma unei lopeți de la mijlocul ramurii către vârf, fapt care a dus la denumirea de lopătar.

Organizarea socială depinde în mare măsură de hrana pe care o pot procura. Speciile mai mici pasc, de obicei, frunze și ramuri și trăiesc, în general, separat sau în grupuri mici. Speciile mai mari pasc în habitatele deschise, unde rivalizează mai puțin pentru hrană. Aceste specii trăiesc adesea în turme pentru a oferi protecție împotriva prădătorilor. Aceste grupuri sunt, de obicei, de același sex, cu excepția perioadei de rut când se angajează în lupte pentru stăpânirea unui harem.

HABITAT

Cerbul lopătar  trăiește, în principal, în zonele împădurite. El preferă păduri de foioase vechi, de diferite densități, intercalate cu zone de iarbă, dar se întâlnesc și în păduri mixte, zone cu vegetație subalpină, pășuni, savană.

HRANA

Cerbul lopătar consumă o varietate de vegetație, de obicei, ierburi. Alte elemente din dieta lor pot include, arbusti pitici, frunze, muguri, lăstari și coajă. Hrana este adaptabilă și depinde de sezon și disponibilitate. Perioadele lor de vârf de hrănire sunt, de obicei, la amurg și zori, dar pot, de asemenea, să se hrănească și de-a lungul zilei.

CONSERVARE

Cerbul lopătar în România este protejat prin lege. Pe Lista Roşie IUCN apare cu risc scăzut.

LA ZOO BUCURESTI

La Zoo București puteți admira 4 exemplare de Cerb lopătar.