Vesti bune pentru Ursii Panda Gigant de la IUCN

Vesti bune pentru Ursii Panda Gigant de la IUCN

Urșii panda gigant au fost încadrați de la ”specie pe cale de dispariție” la ”specie vulnerabilă” de către Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (IUCN), fiind înregistrată o creștere a populației cu estimativ 17 % din 2014 până în prezent.

În următorii 80 de ani, schimbările climatice ar putea distruge mai mult de 35% din pădurile de bambus, unde panda trăiesc pe o dietă exclusivă din bambus. Aceasta ar avea cu siguranță consecințe pentru conservarea lor.

“Deși decizia de a evalua panda uriaș la vulnerabil este un semn pozitiv care confirmă faptul că eforturile guvernului chinez pentru conservarea acestei specii sunt eficiente este foarte important ca aceste măsuri de protecție să continue”

Panda uriașă – simbolul național al Chinei – se află pe lista IUCN pe cale de dispariție din 1990. Dar China a fost conștientă de declinul lor din anii 1960. De atunci, o combinație de protecție forestieră, reîmpădurire și legi stricte împotriva uciderii pandelor au permis populației de panda să se refacă. Aproximativ 1864 de panda trăiesc astăzi în sălbăticie, potrivit celui mai recent studiu.

Mamiferele

Mamiferele

Clasa Mamiferelor include aproximativ 5000 de specii grupate în 26 de ordine, dar schema de clasificare se modifică pe măsură ce sunt descoperite fosile și se efectuează noi studii asupra ADN-ului.

Trei caracteristici sunt cel puțin comune în cazul maiferelor care nu se găsesc în alte animale: trei oase ale urechii medii, părul și producția de lapte de către glandele sudoripare modificate numite glande mamare.

Speciile de mamifere au evoluat pentru a trăi în aproape toate habitatele terestre și acvatice de pe planetă. Mamiferele locuiesc în fiecare biom terestru, de la deșerturi până la pădurile tropicale, până la zonele polare.  Multe specii sunt arboreale, petrecând mai mult sau mai mult timp în  vărful copacilor. Multe mamifere sunt parțial acvatice, care locuiesc în apropierea lacurilor, cursurilor sau liniilor de coastă ale oceanelor, iar altele precum Balenele și delfinii sunt pe deplin acvatice și pot fi găsite în toate oceanele lumii și în unele râuri.

Există trei grupuri majore de mamifere, fiecare fiind unificată de o caracteristică majoră a dezvoltării embrionare. Monotremele (Prototheria), precum ornitorincul sunt mamifere care depun ouă. Marsupialele (cangurii) au o perioadă scurtă de gestație (8 – 43 zile) și dau naștere la pui vii. Gestația durează mult mai mult la mamiferele Placentare (Eutheria).

Comportamentul mamiferelor variază substanțial în rândul speciilor. Ca endoterme, mamiferele necesită mai mult aport de energie decât ectotermele de dimensiuni similare, iar modelele de activitate ale mamiferelor reflectă cerințele lor înalte de energie. De exemplu, termoreglarea joacă un rol important în comportamentului mamiferelor.   Exploatarea excesivă, distrugerea și fragmentarea habitatelor, introducerea speciilor exotice, precum și alte presiuni antropice amenință mamiferele din întreaga lume. Cel puțin 82 de specii de mamifere au dispărut. În prezent, Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii și a Resurselor Naturale (IUCN) a enumerat aproximativ 1000 de specii (aproximativ 25% din toate mamiferele cunoscute) ca fiind în pericol de dispariție.

Recorduri din lumea animalelor

Balena Albastră este cel mai mare și cel mai greu animal de pe Planetă, având 24 m lungime și cântărind până la aproape 109000 kg. Puiul de balenă albastră nou născut este cel mai mare pui din lume are 7-8 m și cântărește între 1800 – 2700 kg.  Dar asta nu este tot! Balena albastră este și cea mai zgomotoasă… mormăielile ei pot atinge 188 decibeli, cu 40 de decibeli mai zgomotoase decât motorul unui avion cu reacție.

Înalt de până la 4 metri, la nivelul umărului și cântărind până la 6.400 kg, elefantul african de savană este cel mai mare animal terestru. Poate mânca până la 136  kg de coajă de copac, frunze, ierburi în fiecare zi.

Dacă Balena albastră și Elefantul african de savană sunt cele mai mari mamifere, cântărind doar 2 grame și având 3,8 – 5 cm lungimea corpului, chițcanul pitic este considerat cel mai mic mamifer din lume.  Cel mai înalt mamifer este bineînțeles Girafa! 5, 8 metri înălțime, din care gâtul măsoară 2 metri.

Și care sunt oare cele mai leneșe mamifere? Leneșul preferă să doarmă între 15 și 18 ore pe zi, dar deși pe uscat se mișcă foarte încet, atârnați de crengi cu capul în jos, sunt foarte buni înotatori.

Biodiversitatea din Regiunea Dunare – Carpati amenintata

Biodiversitatea din Regiunea Dunare – Carpati amenintata

Biodiversitatea din Regiunea Dunare – Carpati este amenintata conform ultimului Raport ONU.

Crimele împotriva naturii – tăierile ilegale, comerțul ilegal și braconajul amenință biodiversitatea din Regiunea Dunăre- Carpați

Raportul ONU “Combaterea infracţiunilor împotriva vieţii sălbatice şi a pădurilor în regiunea Dunăre-Carpaţi”, prezentat în data de 22 noiembrie 2017 în Parlamentul European, avertizează că tăierile ilegale de lemn şi comerţul cu specii sălbatice ameninţă biodiversitatea regiunii şi mijloacele de trai ale oamenilor – în ciuda legislaţiei europene şi internaţionale privind mediul.

Pădurile din Carpaţi găzduiesc cele mai mari populaţii de urşi bruni, lupi şi râşi din Europa, care, în ciuda faptului că sunt protejate de legile şi convenţiile UE sau internaţionale, sunt frecvent expuse la braconaj.

Bazinul Dunării susţine, de asemenea, ultimele populaţii viabile de sturioni din Europa. Caviarul recoltat ilegal (icrele de sturion) atinge preţuri de până la 6.000 de euro pe kilogram pe piaţa neagră – un comerţ cu o valoare de cel puţin 22 de milioane de euro pe an pentru UE. Dintre cele şase specii de sturioni din bazinul Dunării, una este acum dispărută, patru sunt critic ameninţate şi una este vulnerabilă. Populaţia de morun a scăzut cu peste 67%  în anii 1980, iar acum este ameninţat cu dispariţia din cauza pescuitului ilegal, a fragmentării şi a pierderii habitatelor.

 

Împuşcarea ilegală a păsărilor sălbatice este o criză prea puţin observată în ceea ce priveşte fauna sălbatică din regiune. Cu toate acestea, între 11 şi 36 de milioane de păsări sunt ucise ilegal în zona Mării Mediterane în fiecare an. În Serbia, de exemplu, aproximativ 104.000-163.000 păsări sunt ucise ilegal în fiecare an.

 

„Furtul acestor resurse naturale subminează dezvoltarea şi privează guvernele de banii de care au nevoie pentru a promova locurile de muncă, educaţia şi serviciile de sănătate”, a declarat Erik Solheim, directorul executiv al Programului pentru Mediu al ONU.

Pentru a combate crimele împotriva mediului şi tăierile ilegale de lemn, autorii studiului recomandă intensificarea colaborării inter-agenţii în cadrul ţărilor şi cooperarea între statele din regiune, privind schimbul de date şi aplicarea legii. În acest scop, agenţiile de aplicare a legii trebuie să beneficieze de resurse mai bune, iar procurorii şi judecătorii să fie instruiţi să sporească probabilitatea ca aceste cazuri să fie aduse în faţa instanţei şi să conducă la sancţiuni corespunzătoare. Este nevoie, de asemenea, la nivelul UE şi al statelor membre, de un impuls puternic pentru punerea în aplicare a legilor UE privind natura şi viaţa sălbatică, inclusiv a planului de acţiune al UE împotriva traficului de specii sălbatice.