Urșii polari sunt prima specie amenințată cu dispariția în urma pierderii habitatului, consecință directă a schimbărilor climatice. În prezent există aproximativ 25.000 de exemplare îsn mediul natural, cercetătorii estimând că în următorii 20 de ani, numărul acestora se poate reduce de până la trei ori.
Ziua Internațională a Ursului Polar este dedicată informării și educării populației privind acțiunile principale care pot fi întreprinse, precum reducerea emisiilor de dioxid de carbon, reciclarea, asumarea responsabilității față de mediu. Procesele și măsurile specifice de conservare adoptate pentru alte specii amenințate cu dispariția (crearea unor zone protejate, conservarea ex-situ, reintroducerea în mediul natural) nu sunt aplicabile și în cazul urșilor polari. Dispariția gheții este în relație directă cu imposibilitatea de procurare a hranei, dar și cu moartea puilor de urs polar, care nu pot face față unor astfel de provocări impuse.
Ursul polar este o specie cu maturitate sexuală târzie, rata de reproducere a ursului polar fiind printre cele mai mici dintre toate mamiferele. Femelele devin mature în general la 4-5 ani, iar perioada totală de gestație variază între 195-265 zile, dând naștere de cele mai multe ori la pui gemeni. După ce iese din bârlog, este posibil ca femela să nu se fi hrănit pentru o perioadă de până la 8 luni, care poate fi cea mai lungă perioadă de privare de alimente pentru orice mamifer. Mortalitatea puilor de urs polar este mare în primul an, cu probabilitatea de supraviețuire determinată în mare măsură de starea mamei. Tinerii urși polari stau de obicei cu mama lor timp de doi ani.
Urșii polari sunt cele mai mari carnivore din speciile existente de urși, consecință a dietei lor bogate. Este putin probabil ca urșii polari să fie capabili să obțină suficiente beneficii nutriționale pentru a supraviețui cu o dietă în principal terestră. Cu toate că urșii polari trăiesc în regiunile arctice relativ curate, o varietate de substanțe toxice industriale sunt aduse urmare a activităților umane din întreaga lume.
Urșii polari ca animale de pradă sunt expuși la un nivel ridicat de poluanți, care afectează funcționarea sistemului imunitar și reproducerea. Acest lucru ar putea reprezenta cea mai mare amenințare pentru urșii polari, efectele asupra sănătății generate de poluare conducând la scăderea imunității, supraviețuirii și succesului reproductiv.
Explorarea resurselor și dezvoltarea zonei arctice prezintă o largă gamă de amenințări, variind de la scurgerile de produse petroliere la creșterea interacțiunilor om-urs. Urșii polari sunt adesea atrași de mirosuri și de sunetul asociat cu activitatea umană, fiind des întâlnite cazuri de ingerare a unor elemente, precum produse din plastic, baterii, plumb, cutii de conserve, ulei, precum și alte materiale periculoase, cu consecințe letale în unele cazuri.