Ne-am obișnuit să le spunem „urși”, de fapt sunt niște simpatice marsupiale, femelele își poartă cu mare grijă și căldură puiul timp de 6 luni, după care acesta reușește să devină independent.
Provine din Australia, este un mamifer arboricol, cu o lungime a corpului de circa 85 cm și atinge o greutate de 15 kg. Blana sa deasă variază în nuanțe de gri cu reflexe metalizate până la brun cicolatiu sau deschis miere.
Este mare amator de eucalipt, consumă cam 2,5 kilograme de frunze pe zi! În schimb nu bea multă apă, deoarece se hidratează cu umiditatea din frunze.
Au gheare foarte ascuțite și degete opozabile, care îi ajută să urce și să se agațe de copaci. Dorm în copaci în timpul zilei până la 18 ore, iar apoi noaptea se hrănesc.
Ca o curiozitate, koala își folosește obrajii, altfel destul de elastici, pentru a stoca o cantitate impresionantă de frunze, fapt care, de multe ori îi conferă un aspect amuzant.
Dușmanii lor naturali sunt șerpii mari constrictori și câinii dingo. Numărul de exemplare a scăzut foarte mult din cauza incendiilor devastatoare din Australia. Sunt sensibili la schimbările climatice și mai ales la secetă, pentru că sunt dependenți de cantitatea de frunze de eucalipt cu care se hrănesc.
Ziua de 3 mai trage un semnal de alarmă față de posibila dispariție a acestei specii, mai ales că în ultimii ani sunt trecuți pe lista roșie IUCN, ca vulnerabilă. Deși ocupă un loc important în folclorul aborigenilor, koala este vânată pentru blana sa și chiar carne. Expansiunea urbană și, implicit, dispariția habitatelor naturale, reprezintă o amenințare serioasă pentru simpaticele koala.
Pentru cei care sunt practic fermecați de drăgălășenia lor, nu sunt animale de companie! Sunt foarte timide și retrase, cu un ritm de viață mai puțin obișnuit și o dietă strictă.
