Lupul părul își schimbă, dar năravul ba!

Lupul părul își schimbă, dar năravul ba!

Cu acest proverb suntem destul de familiarizați, dar în spatele lui stă un adevăr științific și este valabil pentru mai multe categorii și specii de animale.
Năpârlirea reprezintă un adevărat detox de sezon, de fapt este un proces fiziologic, controlat de sistemul endocrin, de cădere și înlocuire simultană a învelișului pilos la animale. Se produce atât la nevertebrate, cât și la păsări, reptile sau mamifere și este un fenomen de durată.
Nevertebratele și aici vorbim despre insecte, arahnide sau crustacee, pe care le întâlnim în mai toate ecosistemele, de la cel terestru, marin sau aerian, își schimbă exoscheletul (învelișul protector), perioadă în care sunt mai vulnerabile la atacul prădătorilor.
Reptile suferă această transformare cu o frecvență mare, uneori chiar și de douăsprezece ori pe an. Doar șerpii năpârlesc o dată pe an, eliminând stratul exterior de piele ce păstrează forma morfologică, asemeni unei haine vechi și demodate.
La păsări, schimbarea penajului se face la trecerea dintre anotimpurile rece și cald, de la cap către coadă și se produce destul de lent, astfel încât pasărea poate în continuare să zboare.
Animalele, domestice sau sălbatice, năpârlesc la nivelul blănii, respectiv părului, fenomen ce se manifestă distributiv. Procesul este mai vizibil la cele care trăiesc în zonele în care se face alternanța anotimpurilor, de exemplu atunci când urmează sezonul rece, mai toate se îmbracă în blănuri dese, cu firul lung, veșmânt pe care îl elimină odată cu sosirea primăverii.
Dragi prieteni ai Zoo, chiar și locatarii grădinii se pregătesc cu perseverență de schimbarea sezoanelor, fapt pentru care veți remarca anumite modificări în aspectul exterior al anumitor specii de animale.
De exemplu, cerbii lopătari în perioada de primăvară renunță la renumitele coarne care le cad și cresc unele noi. Nu este un fenomen dureros și nu este rezultatul intervenției omului.
Spectaculoșii lupi de tundră înlocuiesc blana de iarnă, deasă și cu firul lung cu una mai ușoară, iar albul imaculat se colorează în nuanțe de bej. Cămilele și dromaderii, vecini prietenoși de amplasamente fac schimbul de stagiune vestimentară cu o blană mai scurtă, renunțând la firele lungi și aspre ce seamănă cu niște haine ce au stat prea mult în garderoba unui teatru ambulant. Chiar și lamele se pregătesc de venirea anotimpului cald, dar fenomenul este mai puțin vizibil.
La păsări veți remarca penele vechi pe care le abandonează pentru unele în colorit flamboaiant iar pe alocuri este vizibilă lipsa penajului. Sunt precum copiii care pierd dinții de lapte. Nu rămân știrbi pentru restul vieții, ci se face loc pentru creșterea unor dinți noi, sănătoși și puternici.

UN MENIU CU ȘTAIF

UN MENIU CU ȘTAIF

Venim în întâmpinarea unor eventuale întrebări, pe care prietenii Zoo ni le-ar putea pune în legătură cu hrana animalelor, cantitatea sau calitatea acesteia.
Colecția de animale deținută de Grădina Zoologică beneficiază de un regim bogat și diversificat, bazat pe rețete atent studiate, ce conțin ingredientele necesare unei diete zilnice echilibrate.
Prădători sau pradă, necuvântătoarele din toate speciile și dimensiunile sunt îngrijite, supravegheate și răsfățate cu alimentele adecvate, ceea ce înseamnă și un stil de viață sănătos. În perioada sezonului cald, avem chiar și un program de chill-out, săruri de hidratare și ceaiuri reci.
Fiecarei specii în parte, i se servește zilnic o cantitate necesară și suficientă de hrană, ce conține toate componentele similare celei din libertate, cu proteine, carbohidrați, grăsimi, fibre.
Poate vi se pare greu de crezut, dar la Zoo se pune mare preț pe o adevărată gastronomie în materie de hrănire a animalelor, iar dacă urmăriți plăcuțele informative, veți descoperi, alături de multe alte informații utile, care vă dau dimensiunea reală a stilului de viață al fiecărei specii, areal de răspândire, habitat, dimensiuni și hrana acestora. Veți afla, unii poate cu stupoare sau chiar dezgust, că drăgălașele marmosete consumă cu mare plăcere larve, insecte(greieri), fructe, flori, sau chiar broaște. Dinamicele suricate se delectează cu nevertebrate mici, larve, insecte(greieri), scorpioni, geko, ouă, alături de rădăcini sau fructe. Admiratorii păsărilor exotice descoperă că tucanul tropetist nu va refuza niciodată chiar și ouăle altor păsări dar și insecte, papagalii consideră o delicatesă larvele suculente, asezonate cu nectar, polen, muguri sau semințe.
Sistemul digestiv al animalelor este diferit de cel al nostru, de asemenea și nevoile de hrană, iar omul, aflat în vârful lanțului trofic este responsabil de echilibrul acestuia.
Îi rugăm pe prietenii Grădinii Zoologice, să respecte și să ajute la răspândirea și înțelegerea regulilor de hrănire a animalelor și să conștientizeze că orice sursă de hrană exterioară, oferită de vizitatori, este un mare rău făcut animalelor, ce duce la îmbolnăvirea sau chiar moartea acestora.
Vă rugăm, nu hrăniți animalele!

Un semnal de alarmă pentru viitorul planetei

Un semnal de alarmă pentru viitorul planetei

Noțiuni precum „iubitor de natură” sau „iubitor de animale” își pierd din semnificație și realism în fața cifrelor dramatice, publicate de instituții și organizații care urmăresc evoluția vieții pe pământ.
Inconștiență sau nepăsare, lipsă de cunoaștere și lista poate continua, sunt motive care au dus la o gestiune lipsită de coerență și inteligență a resurselor naturale ale planetei. Aflat într-un raport de cauză-efect, fenomenul complex al evoluției vieții pe Terra a atins un punct culminat de criză, în care se pune problema luării unor măsuri clare și rapide.
Practic realitatea stă cam așa, în ultimii 50 de ani, numărul de animale sălbatice a scăzut cu 60% și aici vorbim despre pești, păsări, mamifere. Procesul nu este unul lent iar cifrele cresc în progresie geometrică.
Cum va arăta viitorul, în acest ritm?
Nu este o întrebare lansată de un film sau un roman Sf, ci o realitate dură, la care trebuie să facem față noi toți!
Este știut faptul că dacă o specie aparent mai puțin importantă dispare, atunci un întreg lanț trofic este destabilizat. De fapt, intervenția omului asupra naturii a avut repercusiuni catastrofale și numai o acțiune rapidă, prin proiecte susținute poate îndrepta acest rău.
Oceanele și mările planetei, apele în general au fost exploatate și poluate fără încetare, iar acestea sunt mediu de viață pentru numeroase specii de animale și plante. Marea majoritate a campaniilor de conștientizare din ultimii ani au pus un accent sporit pe efectele negative ale plasticului în viața noastră a tuturor, oameni și animale deopotrivă.
Nefiind biodegradabil, reciclabil da, otrăvește practic mediul în care este depozitat sau, din păcate abandonat de către om. Imaginile dramatice surprinse cu animale, păsări sau pești captivi în veritabile curse ale morții au făcut înconjurul internetului.
Poate că nu v-ați gândit niciodată, dar cel de unică folosință, precum aparent inofensivele paie pentru băuturile răcoritoare, sau tacâmurile de la fast food se pot aduna în cantități impresionante, în mări și oceane din cauza deversărilor.
Pescuitul excesiv a dus la reducerea resurselor de hrană și la dispariția unor specii, braconajul, agricultura pe bază de produse chimice, deversările sunt acțiuni ale omului împotriva biodiversității. Practic, rata de extincție a ajuns de 1000 de ori mai mare decât înainte de modificările biologice și chimice.
Dacă vorbim despre defrișări, atunci trebuie să subliniem că statisticile anunță faptul că circa 20% din pădurea tropicală din Amazon a dispărut în ultimii cincizeci de ani.
De aceea, noțiuni precum „specie amenințată”, sau „specie pe cale de dispariție” sunt cât se poate de adevărate. Din păcate, omul este responsabil pentru faptul că, din multe puncte de vedere, calitatea vieții pe pământ a scăzut simțitor în ultimii 50 de ani.
Este adevărat că cifrele sunt alarmante, dar nu este totul pierdut, suntem încă în timp pentru a opri anumite fenomene negative, de distrugere și degradare. A conserva nu înseamnă numai a salva de la dispariție anumite specii, ci de a înțelege și susține echilibrul vieții pe pământ, în întreaga sa anvergură. Prezentul reprezintă baza de pornire pentru un viitor sigur, sănătos și curat.

23 OCTOMBRIE ZIUA INTERNAȚIONALĂ A LEOPARDULUI DE ZĂPADĂ

23 OCTOMBRIE ZIUA INTERNAȚIONALĂ A LEOPARDULUI DE ZĂPADĂ

Am avut noroc de o zi frumoasă de toamnă, așa că am putut să îl serbăm cu soare și căldură pe Valdi, leopardul de zăpadă.
La eveniment au participat un grup de copii de la Olga Gudynn International School, dar și toți cei aflați în vizită la Grădina Zoologică.
După o lecție în aer liber, în care atât cei mici cât și adulții au aflat despre hrana, comportamentul, arealul de răspândire, sau problemele legate de braconaj și pierderea habitatului natural al leopardului, s-au vizitat și alte specii de animale. La fiecare, a avut loc un dialog cu participanții ce au dovedit un real interes pentru astfel de evenimente educative, manifestându-și curiozitatea față de viața animalelor sălbatice.
La sfârșitul turului ghidat, a urmat o serie de întrebări și răspunsuri și câteva jocuri recreative.
Evenimentul s-a desfășurat pe parcursul a două ore și a implicat copiii și cadrele didactice de la ISOG dar și vizitatori ai grădinii care au participat cu plăcere la Ziua Leopardului de Zăpadă.

31 OCTOMBRIE ZIUA INTERNAȚIONALĂ A MĂRII NEGRE

31 OCTOMBRIE ZIUA INTERNAȚIONALĂ A MĂRII NEGRE

THE BLACK SEA DAY

Sărbătorită pe 31 octombrie, Ziua Internațională a Mării Negre, marchează data la care
cele şase ţări riverane Bulgaria, Georgia, România, Rusia, Turcia şi Ucraina, au semnat Planul Strategic de Acţiune pentru Marea Neagră, în 1996.
Documentul conţine strategii şi măsuri pentru salvarea şi reabilitarea Mării Negre, cu accent pe reducerea impactului poluării asupra ecosistemului marin.
Bătrânul Pont Euxin are multe povești de spus, în bogata sa istorie, pe malurile sale s-au peridat civilizații și popoare ce au lăsat mărturie orașe întregi, poeme și legende. Dar, dincolo de latura poetică și artistică, Marea Neagră reprezintă și o sursă bogată de resurse naturale. Este cel mai cel mai mare bazin de apă salmastră(cu o salinitate scăzută) al lumii, cu o faună și floră variată. Suprafața sa totală este de circa 423.000 km pătrați, iar la noi în țară litoralul se întinde pe 245 km.
Din păcate, ca și în multe alte cazuri, intervenția omului a dus la un dezechilibru major în evoluția biodiversității. Exploatarea resurselor de petrol și gaze naturale, agricultura pe bază de produse chimice, poluarea, deversările, activitatea portuară sunt doar câteva exemple care au dus la dispariția unor specii de plante și animale marine. Intensificarea transporturilor a însemnat și apariția unor specii, aduse de vasele ce traversează mările și oceanele lumi. Și-au găsit un mediu propice de dezvoltare dar au interacționat într-un mod negativ cu cele autohtone. Dacă mai punem la socoteală și reducerea sau pierderea habitatelor naturale, din diverse motive, ce țin de activitatea omului, ne putem da seama de anvergura unui fenomen complex, ce duce la afectarea în timp, a biodiversității din Marea Neagră.
Ziua Internațională a Mării Negre reprezintă un pas înainte în conștientizare și acțiune de protejare atât pentru generația actuală cât și viitor.

Fenek -O vulpe în deșert

Fenek -O vulpe în deșert

Cea mai mică specie de vulpe din lume, Fenekul este un veritabil supraviețuitor al deșertului.
Corpul său are o lungime de 34-36 cm, coada este de 28-30 cm și ajunge până la greutatea de un kilogram și jumătate. Labele sale sunt în întregime acoperite de blană, ce asigură protecția împotriva temperaturilor extreme și ajută la deplasarea pe nisip. Interesante și amuzante, urechile supradimensionate sunt un excelent sistem audio și termic în egală măsură. Funcționează precum un radar ultrasofisticat în detectarea prădătorilor dar și al hranei, localizând prada în primul rând prin sunet. Fenekul vânează insecte, rozătoare, păsări, șopârle dar adaugă în dieta zilnică și rădăcini sau plante care îi furnizează doza necesară de apă.
Totodată urechile asemănătoare celor de liliac acționează ca radiatoarele și disipează căldura.
Fenekul este un animal monogam, trăiește în grupuri formate din descendenți de mai multe generații. În arealul său de răspândire este activ atunci când temperatura scade, adică mai ales după apusul soarelui, când vânează și sapă tuneluri în nisip pentru a-și face adăpost.
Aspectul său drăgălaș și dimensiunile reduse l-au făcut un animal atractiv de companie, un fenomen care a dus la scăderea drastică a numărului de exemplare, alături de vânatul excesiv pentru blana sa deasă.
Dacă am reușit să vă captăm interesul pentru acest minunat animal, vă așteptăm la Zoo să îl admirați și să aflați mai multe despre Fenek!