15 Mai – Ziua Speciilor Amenințate

15 Mai – Ziua Speciilor Amenințate

Într-un context internațional atât de agitat și marcat de amenințare unei pandemii, ce va reprezenta cu siguranță, un punct de cotitură în istoria acestui secol, Ziua Internațională a Speciilor Amenințate și adăugăm, amenințate cu Dispariția, nu face altceva decât să întărească, dacă mai era nevoie, ideea unei noi abordări a viziunii asupra echilibrului vieții pe pământ.
Inițiată în 2006, această acțiune de conștientizare a căpătat în timp o mare amploare, iar ecoul său a influențat programele de mediu din întreaga lume.
Potrivit IUCN, peste 40% din speciile de animale, insecte și plante sunt în pericol de dispariție, în întreaga lume.
Motivele acestui fenomen sunt diverse și țin de om și felul în care generații întregi au ales să respecte sau nu planeta. Braconajul, dispariția habitatelor naturale, poluarea, defrișările, expansiunea urbană sunt doar câteva dintre efectele prezenței omului pe pământ.
De aceea, acum mai mult ca niciodată, este nevoie de o schimbare.
Grădinile Zoologice sunt un vector puternic de luptă împotriva dispariției a numeroase specii de animale, prin programele de reproducere și reintroducere în mediul natural. Conservarea reprezintă un efort de mare anvergură, un act de respect și admirație față de fiecare specie în parte și unul de „reparație”. Trebuie să fim conștienți că odată cu fiecare specie care dispare, echilibrul natural devine devine și mai fragil.
Grădina Zoologică București, prin programul său „Educație ecologică pentru dezvoltare durabilă”, susține o serie întreagă de acțiuni de construire a unei atitudini proactivă, pozitivă față de animale și specii amenințate cu dispariția. În colecția grădinii se află mai multe specii aflate pe listele ce trag un semnal sonor de alarmă, amintim aici tigrul bengalez, siberian, lemurul roșu, lemurul cu coadă inelată, leopardul de zăpadă, cămila bactrian, gâsca cu gât roșu, papagalul cacatua.
Găsiți mai multe informații pe site-ul nostru www.bucurestizoo.ro.

Ziua Rinocerilor

Ziua Rinocerilor

Aniversarea este mai degrabă una cu caracter informativ și sensibilizator, dedicată conștientizării asupra situației în care se află rinocerii din sălbăticie.
În prezent, se cunosc cinci specii, dintre care trei, respectiv rinocerul javanez, de Sumatra și cel negru se află pe lista roșie a speciilor amenințate critic. Din cauza braconajului și a dispariției habitatului natural, numărul de exemplare a scăzut dramatic, motiv pentru care ziua de 1 mai reunește toate eforturile organizațiilor și comunităților care militează pentru salvarea acestui magnific animal.
Masiv, greoi, aparent lipsit de agilitate, este un adevărat bolid de mare viteză atunci când se simte amenințat, poate atinge o viteză de aproximativ 45km/h și răstoarnă orice obstacol avut în cale. De fapt, agresivitatea lor se manifestă doar atunci când le este pusă viața în pericol.
Sunt animale solitare, doar puii rămân alături de mamele lor până la o anumită vârstă.
Însă imaginea devenită deja celebră, aceea a unor păsări care se află mereu în compania unor rinoceri, infirmă cumva această poveste. Este vorba despre o conviețuire avantajoasă de ambele părți, păsările se hrănesc cu diverși paraziți sau resturi de piele uscată, iar în anumite cazuri se comportă precum o alarmă vie, avertizând de prezența unui pericol.
Particularitatea sa fizică, acel celebru corn, reprezintă esența conflictul dintre rinoceri și om. Superstițiile și credințele arhaice susțin că acesta este sursa unor puteri nebănuite, a unei forțe supraomenești sau chiar afrodisiac. De multe ori trofeu de vânătoare și simbol regal, cornul a fost motivul pentru care rinocerii au fost practic decimați în anumite zone din savana africană sau zonele mlăștinoase din Asia.
Au un miros bine dezvoltat, comunică între ei prin intermediul unor sunete joase și guturale, sunt ierbivore prin excelență, iar cele mai apropiate „rude” din natură sunt caii și zebrele.

DovLEAC de LEAC și roadele pământului

DovLEAC de LEAC și roadele pământului

Recomandat de către specialiști și instituții prestigioase de sănătate publică, dovleacul (Cucurbita maxima) este o plantă erbacee, adevărată comoară de minerale, vitamine, proteine, fibre și acizi grași esențiali Omega 3 și Omega 6. Susține activitatea sistemului imunitar, este utilizat cu succes în dietele pentru slăbit, reglează nivelul glicemiei, al colesterolului și este un foarte bun tonic în anularea efectelor oboselii cronice.

Este medicament și hrană, atât pentru om cât și pentru un mare număr de specii de animale, de la rumegătoare, rozătoare sau omnivore, sălbatice sau domestice.

 

Ne aflăm în plină Pandemie Covid-19, ce a a reprezentat o încercare pentru noi toți, ne-a schimbat radical modul de a trăi și viziunea asupra normalității. Reperele sunt altele acum, relațiile interumane, comunicarea, viața de zi cu zi au căpătat o nouă turnură. Distanțarea socială a redus contactele fizice și ne-a condus către găsirea de soluții în a avea un mod coerent de viață. Dar numai împreună reușim să depășim blocajele apărute, tocmai de aceea, pentru a păstra vie și nealterată legătura cu voi, prietenii Zoo, inițiem o serie de activități educaționale și conștientizatoare ce valorifică filonul tradițiilor românești, aducând în prim plan informații legate de colecția de animale și calendarul internațional al evenimentelor zoologice.

DovLEAC de LEAC și roadele pământului se desfășoară în perioada octombrie-noiembrie 2020, pe baza proiectului “Educație ecologică pentru dezvoltare durabilă“ prin acțiuni atât în cadrul Grădinii Zoologice, cât și pe platforma online www.bucureștizoo.ro și pagina de facebook.

Scopul este complex și eterogen, de a dinamiza și diversifica activitatea informativă, totodată de a amplifica dialogul cu publicul vizitator, de a stimula creativitatea și dorința de cunoaștere a celor mici și nu în ultimul rând de a mări percepția publică asupra rolului major al unei grădini zoologice în procesul de conservare a speciilor și habitatelor naturale.

Acțiunile pornesc de la un décor autumnal, realizat în puncte de impact vizual major pentru public, cu rolul de a introduce vizitatorii noștri în atmosfera specifică acestui anotimp.

Se spune în popor că ”Toamna se numără bobocii”, făcându-se referire la rezultatele unei munci tenace, cu simț de răspundere și răbdare.

Anotimp al soarelui blând și al belșugului, al bogăției roadelor pământului, toamna sosește în an și cu un alai de simboluri și sărbători, a căror semnificație se pierde uneori pe culoarele timpului. Dacă în tradițiile multor țări ale globului, unele dintre ele au pierdut aura magică, transformându-se în maratoane de cumpărături sau festivaluri culinare, în cea românească avem destule motive de întoarcere la natură, folclor, mituri și legende autohtone. Răpciune, Brumărel și Brumar vin cu miros de must și dovleac copt, cu foșnet de frunze ce acoperă pământul pregătit de iernat, cu dimineți cu „soare cu dinți” și ploaie “mocănească”.

Vă mai aduceți aminte sigur cum o răsfață George Topârceanu în versuri:

„S-a ivit pe culme Toamna,
Zâna melopeelor,
Spaima florilor şi Doamna
Cucurbitaceelor…”

Am optat pentru dovleac drept actor principal al acestei serii de acțiuni, atât pentru multitudinea de valențe curative și beneficii alimentare pentru om și animale, cât și pentru faptul că reprezintă o sursă de inspirație pentru basme, povești, snoave, ghicitori, fabule, alături de alte fructe și legume din inepuizabilul corn al abundeței.

Veți fi plăcut impresionați să aflați că poneii noștri îl consumă cu mare poftă, maimuțele îl consideră un desert cu ștaif, iar coati, păsările și ratonii de asemenea îl așteaptă cu interes. Dacă vă aflați în trecere prin fața amplasamentul ursului brun, Gina, dealtfel o adevărată lady, după felul elegant cu care ia masa, îl savurează tacticoasă.

Astfel, dovleacul metamorfozat într-un povestitor hâtru și bonom, vă va încânta cu fel de fel de istorisiri dintre cele mai colorate și mai pline de „miez”.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Ziua Dunării

În contextul actual, al restricțiilor aflate în vigoare cauzate de pandemia COVID-19, toate manifestările dedicate celui de-al doilea, ca mărime, fluviu european migrează în online.

Tema de anul acesta, a tuturor evenimentelor cu caracter festiv este #DiscoverDanube online!

Cei 2.845 de km pornesc furtunos din Munții Pădurea Neagră, străbat munți, câmpii și zone de aglomerări urbane, pentru ca mai apoi, la vărsare în Marea Neagră, să mângâie blând Delta și ale sale adevărate minuni ale faunei și florei.

Dunărea este sursă de apă, energie, hrană, divertisment și relaxare, habitat natural pentru un număr impresionant de specii de animale și păsări.

Dacă treceți prin Piața Navona din Roma, vă rog să nu uitați să admirați mărețul complex statuar semnat Gian Lorenzo Bernini ce reunește ce reunește cele 4 fluvii, respectiv Dunărea (Europa), Nilul (Africa), Gangele (Asia) și Rio de la Plata (America). Dealtfel, de-a lungul timpului, Dunărea a inspirat o întreagă pleiadă de artiști, ce au elogiat-o în pictură, muzică, sculptură sau cinematografie.

Pentru Grădina Zoologică din București, ziua de 29 iunie este una importantă, pentru că în colecția noastră se află cea mai mare colonie de pelicani, după Delta Dunării, două specii, cel comun și cel creț, ce fac deliciul vizitatorilor noștrii.

9 Mai – Ziua păsărilor migratoare

9 Mai – Ziua păsărilor migratoare

Ziua Mondială a Păsărilor Migratoare reunește toate campaniile internaționale de sensibilizare asupra necesitatății conservării păsărilor migratoare și a habitatelor acestora. Complexă prin specificul său, acțiunea urmărește să atragă atenția asupra amenințărilor cu care se confruntă acestea, importanța lor ecologică și necesitatea cooperării internaționale pentru conservarea acestora.
În 2020, tema este „Păsările conectează lumea noastră!” și a fost aleasă tocmai pentru a evidenția importanța conservării și restabilirii echilibrelor ecologice. Cuvântul cheie, „conectivitate”capătă o multitudine de sensuri, într-o perioadă în care, pe pământ au avut loc dezastre naturale ce au dat o mare lovitură echilibrului natural și așa destul de precar, poluarea, încălzirea globală au fost subiecte dezbătute pe toate canalele de comunicare, iar mai noua pandemie reevaluează prioritățile întregii omeniri. Și totuși natura se delimitează de frământările profunde ce ne afectează viața de zi cu zi, încercând cumva să se vindece prin normalitate, urmând cursul firesc al lucrurilor. Asemeni întreg regnului animal care migrează, păsările parcurg distanțe impresionante de zbor, uneori peste zone mai puțin ospitaliere, aducând la numitor comun habitate diverse, iar lipsa sau dispariția treptată a acestora influențează deopotrivă om și animal. Impactul negativ al schimbărilor de obiceiuri naturale ale păsărilor este resimțit de noi toți, tocmai de aceea importanța unei campanii de conștientizare precum cea dedicată păsărilor migratoare este majoră.
Grădina Zoologică din București susține numeroase acțiuni de educare și sensibilizare asupra importanței rolului păsărilor migratoare în menținerea echilibrelor ecologice, materializate în programele dezvoltate împreună cu instituțiile de învățământ. Odată cu deschiderea porților pentru vizitare, vom lansa o nouă serie de lecții în aer liber, cu subiecte și teme legate de speciile de păsări din colecție.

3 mai – La mulți ani, Koala!

3 mai – La mulți ani, Koala!

Ne-am obișnuit să le spunem „urși”, de fapt sunt niște simpatice marsupiale, femelele își poartă cu mare grijă și căldură puiul timp de 6 luni, după care acesta reușește să devină independent.
Provine din Australia, este un mamifer arboricol, cu o lungime a corpului de circa 85 cm și atinge o greutate de 15 kg. Blana sa deasă variază în nuanțe de gri cu reflexe metalizate până la brun cicolatiu sau deschis miere.
Este mare amator de eucalipt, consumă cam 2,5 kilograme de frunze pe zi! În schimb nu bea multă apă, deoarece se hidratează cu umiditatea din frunze.
Au gheare foarte ascuțite și degete opozabile, care îi ajută să urce și să se agațe de copaci. Dorm în copaci în timpul zilei până la 18 ore, iar apoi noaptea se hrănesc.
Ca o curiozitate, koala își folosește obrajii, altfel destul de elastici, pentru a stoca o cantitate impresionantă de frunze, fapt care, de multe ori îi conferă un aspect amuzant.
Dușmanii lor naturali sunt șerpii mari constrictori și câinii dingo. Numărul de exemplare a scăzut foarte mult din cauza incendiilor devastatoare din Australia. Sunt sensibili la schimbările climatice și mai ales la secetă, pentru că sunt dependenți de cantitatea de frunze de eucalipt cu care se hrănesc.
Ziua de 3 mai trage un semnal de alarmă față de posibila dispariție a acestei specii, mai ales că în ultimii ani sunt trecuți pe lista roșie IUCN, ca vulnerabilă. Deși ocupă un loc important în folclorul aborigenilor, koala este vânată pentru blana sa și chiar carne. Expansiunea urbană și, implicit, dispariția habitatelor naturale, reprezintă o amenințare serioasă pentru simpaticele koala.
Pentru cei care sunt practic fermecați de drăgălășenia lor, nu sunt animale de companie! Sunt foarte timide și retrase, cu un ritm de viață mai puțin obișnuit și o dietă strictă.